Decesul artistei Valentina Rusu-Ciobanu a afectat-o și pe președinta țării, Maia Sandu, care a transmis astăzi un mesaj de condoleanțe odată ce a aflat despre trecerea în neființă a pictoriței.

„Am primit cu multă tristețe vestea trecerii în neființă a artistei Valentina Rusu-Ciobanu. Inegalabila pictoriță a plecat dintre noi la doar câteva zile după împlinirea vârstei de 101 ani. Blândă, bună, cu zâmbet discret, artista a fost martora unui secol zbuciumat de istorie a acestui pământ, pe care l-a pictat simplu, în culori luminoase și clare. Performanța sa artistică și libertatea cu care a creat reprezintă un model la care ne putem raporta cu toții. Moldova a pierdut un stâlp al artei sale naționale. Suntem cu toții norocoși că am trăit în veacul Valentinei Rusu-Ciobanu. Sincere condoleanțe familiei, fiului Lică Sainciuc, celor apropiați, tuturor celor care au iubit-o și i-au apreciat arta și creația”, se arată în mesajul de condoleanțe transmis de șefa statului.

Amintim că, ieri, 1 noiembrie, consiliera șefei statului, Maia Sandu, pe domeniul culturii, Angela Brașoveanu a anunțat despre decesul pictoriței, Valentina Rusu-Ciobanu, cetățean de onoare al municipiului Chișinău, care zilele trecute a împlinit vârste de 101 ani.

Cu un mesaj de condoleanță a venit și ministrul Culturii, Sergiu Prodan, ieri. Astăzi, 2 noiembrie, Președinția a lansat și un necrolog.

Valentina Rusu-Ciobanu s-a născut la 28 octombrie 1920, în Chișinău. A fost atrasă de artele plastice din copilărie și și-a păstrat pasiunea pentru pictură de-a lungul anilor. În anul 1937, merge la studii la Școala Belle-Arte din Chișinău, după care, la începutul anilor ’40, urmează studiile la Academia de Arte Frumoase din Iași. În 1947 a absolvit Școala de Arte Plastice „I. Repin” (azi Colegiul Republican de Arte Plastice „A. Plămădeală”) din Chișinău. Astfel, Valentina Rusu-Ciobanu aparține generației de artiști plastici basarabeni care s-au format în ambianța culturală a României interbelice, dar care au creat și s-au afirmat în a doua parte a secolului XX, în condițiile restrictive ale regimul sovietic.

Primele lucrări ale Valentinei Rusu-Ciobanu au apărut în anii ’50, remarcându-se rapid prin stilistica lor îndrăzneață și modernă. Printre acestea se numără picturile „Fată la fereastră”, „La bal mascat”, „Tinerețe”, „La joc”. Anii ’70 au reprezentat deceniul cel mai prolific în activitatea de creație a artistei – ea s-a manifestat plenar în portret, natură moartă și pictură de gen, dar și în scenografie. A realizat decorul la spectacolele „Radu Ștefan întâiul și ultimul” de Aureliu Busuioc, la Teatrul „Luceafărul” din Chișinău și „Păsările tinereții noastre” de Ion Druță, montat la Teatrul Mic din Moscova.

Este laureata Premiului de Stat al RSSM (1974), Maestru Emerit în Artă din RSSM (1980), Artistă a Poporului (1985). În 1996, a fost distinsă cu „Ordinul Republicii”, iar în 1998 a obținut Premiul Uniunii Artiștilor Plastici pentru întreaga activitate. În 2009 i s-a decernat medalia „Dimitrie Cantemir” a Academiei de Științe a Moldovei, iar în anul 2010 i se conferă titlul de Cetățean de onoare al orașului Chișinău. În 2020, a fost distinsă cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofițer, Categoria C – „Artele plastice“, acordat de președintele României, Klaus Iohannis. A avut numeroase expoziții în țară și peste hotare – în România, Bulgaria, Polonia, Canada, Siria, Irak, Franța. Lucrările ei au fost expuse la Muzeul Național de Artă al Moldovei, care păstrează în fondurile sale o colecție importantă a picturilor Valentinei Rusu-Ciobanu, la Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși”, la Biblioteca Națională a Republicii Moldova. Picturile sale se regăsesc în galeriile de artă din multe țări.

#condoleante #deces #Maia Sandu #mesaj de condoleante #Valentina Rusu-Ciobanu

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.