Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

DOC Investigația NewEurope privind finanțarea PAS și sesizarea lui Novac. Rostogolirea prin instituții și răspunsul CEC

02 Nov. 2021, 13:02
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
02 Nov. 2021, 13:02 // Politica //  Realitatea.md

Deși campania electorală și alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent s-au încheiat și învingătorii cei din PAS își văd de treabă, o sesizare a socialiștilor din data de 6 iulie curent readuce ecoul scrutinului în vizorul presei. Mai exact este vorba de sesizarea deputatului PSRM, Grigore Novac, care la acea perioadă a depus o sesizare la Procuratura Generală prin care a solicitat să fie cercetate dezvăluirile dintr-o investigație jurnalistică din Europa, care acuza PAS de finanțare din străinătate.

După ce la 6 iulie, Novac, a depus sesizarea la Procuratură, se pare că la 7 iulie, următoarea zi, procurorii au remis spre examinare Comisiei Electorale Centrale (CEC) această cerere, conform competențelor.

La 16 septembrie curent, adică puțin peste două luni, CEC a răspuns Procuraturii că a examinat sesizarea și nu a depistat abateri sau alte ilegalități admise de PAS în procesul campaniei electorale din cadrul scrutinului parlamentar anticipat, așa cum se indica în sesizarea deputatului socialist, bazându-se pe dovezile invocate de acea investigație străină.

„Examinând în prealabil cele sesizate, prin prisma competenței Comisiei atribuite de legea electorală, inclusiv cea a datelor reflectate în rapoartele privind veniturile și cheltuielile concurentului electoral vizat, nu a fost posibil confirmarea celor sesizate și identificarea abaterilor, fapt pentru care, în scopul elucidării tuturor circumstanțelor sesizarea a fost trimisă Serviciului de Informații și Securitate și, respectiv, Procuraturii Generale”, se arată în scrisoarea remisă de CEC către Procuratură.

Motivul remiterii acestei sesizări a PSRM din nou la Procuratură și mai nou la SIS, CEC argumentează prin faptul că necesită acțiuni de investigație și anchetă, iar ea nu are astfel de pârghii.

Amintim că, la începutul lunii iulie, în perioada campaniei electorale a scrutinul parlamentar anticipat din 11 iulie, publicația NewEurope.eu a publicat un articol despre o oarecare operațiune secretă, în care europenii ar fi investit 56 de milioane de euro pentru ca alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie să fie câștigate de către Partidul Acțiune și Solidaritate. Articolul a stârnit multe ironii pe rețelele sociale, dar și „îngrijorări” din partea socialiștilor, care au și sesizat Procuratura Generală.

Caricaturistul Buretz face haz de „o operațiune secretă” legată de PAS. Din comentariile ironice: „Întoarce miliardul”

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 13:40 // Slider //  Daniela Baranovschi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!