Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    -0.3401%
  • USD
    17.9200
    -0.0413%
  • RUB
    0.2197
    0.2276%
  • RON
    3.7663
    -0.2337%
  • UAH
    0.3945
    0.2028%

Toate știrile

06 noiembrie 2026

Salarii mai mari pentru angajații spitalelor în plină pandemie de COVID. Ce lefuri vor ridica muncitorii necalificați

03 Nov. 2021, 16:05
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
03 Nov. 2021, 16:05 // Actualitate //  Realitatea.md

Guvernul a operat astăzi modificări la Regulamentul privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice, încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. Potrivit noii ajustări, după majorare, salariile vor oscila între 3 840 și 9 090 lei.

Mai exact, specialiștii cu studii superioare vor ridica lunar un salariu de 9 090 lei, cei cu studii medii de specialitate vor primi 7 680 lei, muncitorii calificați – 5 040 lei, iar muncitorii necalificați – 3 840 lei. Pentru personalul de conducere non-medical, lefurile se vor majora cu 37 la sută.

„Anterior, au fost operate majorări de salarii doar pentru personalul medical,  accentuând astfel inechitatea față de angajații care nu au statut de personal medical, dar care muncesc în aceleași condiții de risc și contribuie în egală măsură la activitatea continuă și integrală a instituției medicale. Pe această cale, vreau să le mulțumesc acestor angajați că au asigurat buna funcționare a secțiilor de Terapie Intensivă în această perioadă complicată de pandemie. Prin această majorare salarială, rectificăm o nedreptate care s-a produs în raport cu această categorie de personal”, a declarat Ala Nemerenco.

Cheltuielile necesare pentru punerea în aplicare a proiectului, începând cu 1 noiembrie 2021, sunt planificate în cadrul fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2021, ca urmare a rectificării Legii FAOAM pentru anul 2021. Cheltuielile necesare aferente majorărilor salariilor de funcție propuse în proiect se estimează la circa 22 923,2 mii lei lunar, sau pentru 2 luni ale anului 2021 (noiembrie – decembrie) la circa 45 846,4 mii lei. Costul anual al acestor cheltuieli ajunge la  275 078,4 mii lei.

Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu punerea în aplicare a prevederilor acesteia începând cu 1 noiembrie 2021.

Realitatea Live

06 Nov. 2026, 08:27
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
06 Nov. 2026, 08:27 // Slider //  Valentina Buza

Iarna 2026 – 2027 ar putea fi mai blândă decât în mod obișnuit în mare parte din Europa, potrivit celor mai recente estimări sezoniere realizate de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF). Datele indică o probabilitate mai mare de temperaturi peste mediile climatologice în vestul continentului, în perioada decembrie 2026 – februarie 2027.

Conform prognozei, cele mai mari șanse pentru o iarnă mai caldă decât în mod normal apar în mare parte din vestul Europei. În schimb, în nordul și nord-estul continentului, temperaturile ar putea fi mai apropiate de valorile obișnuite pentru această perioadă a anului.

Estimările ECMWF oferă o primă imagine asupra evoluției vremii în următoarele luni de iarnă, însă nu reprezintă o prognoză exactă a temperaturilor sau a condițiilor meteorologice din fiecare țară.

Modelul sezonier european analizează mai multe scenarii posibile de evoluție a vremii, iar cele mai recente estimări se bazează pe 51 de simulări meteorologice. Acestea indică probabilitatea unor abateri de temperatură față de mediile climatologice (n.r. anomalii termice), nu valorile exacte care vor fi înregistrate.

Prin urmare, semnalul unei ierni mai calde nu exclude apariția unor episoade de frig, a ninsorilor sau a unor perioade cu temperaturi negative. Chiar și într-un sezon cu o medie termică peste normal, pot exista intervale cu vreme severă și schimbări importante de temperatură.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O posibilă explicație pentru tendința termică indicată de unele estimări sezoniere este și instalarea fenomenului El Niño. Acesta reprezintă o încălzire anormală a apelor de suprafață din zona centrală și estică a Oceanului Pacific ecuatorial și poate influența circulația atmosferică la nivel global.

Efectele sale se pot resimți la distanțe mari de regiunea Pacificului, prin modificarea unor tipare de circulație atmosferică.

Totuși, legătura dintre El Niño și vremea din Europa este complexă și nu permite încă stabilirea directă a temperaturilor care vor fi înregistrate într-o anumită țară.