Guvernul a aprobat, în cadrul ședinței de astăzi, proiectul de lege pentru ratificarea Amendamentului din 06 octombrie 2021 la Acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de achiziție a locomotivelor și de restructurare a infrastructurii feroviare, semnat la 14 noiembrie 2014.

Prin intermediul Amendamentului propus spre ratificare se dispune majorarea sumei alocate de către BERD pentru reabilitarea infrastructurii feroviare de la 27,5 mln. euro până la 51,0 mln. euro, din care 49 750 000 euro vor fi alocați pentru lucrări de reabilitare a infrastructurii, iar 1 250 000 euro pentru supravegherea tehnică a lucrărilor pe tronsonul de cale ferată Bender-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești). Perioada de rambursare a Acordului de împrumut este de 15 ani (2017-2032).

„De remarcat faptul că suma inițial împrumutată pentru lucrările de reabilitare a infrastructurii feroviare prin intermediul Proiectului constituie 55,0 milioane de euro, din care BERD a alocat 27,5 milioane euro, iar Banca Europeană pentru Investiții, 30 milioane euro. În urma efectuării evaluării costurilor și a studiilor de fezabilitate, cele două entități au convenit că sumele alocate pentru reabilitarea infrastructurii feroviare sunt insuficiente, intervenind astfel cu majorarea acestora. Majorarea finanțării lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare va contribui la creșterea volumelor de mărfuri și de pasageri, transportate pe tronsonul de cale ferată Tighina-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești, prin intermediul căruia se efectuează majoritatea tranzitului mărfurilor din Federația Rusă, Ucraina și România”, se arată într-un comunicat de presă al ministerului de resort.

De asemenea, cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi și proiectul de lege privind ratificarea Amendamentului din 18 august 2017 la Acordul de împrumut dintre RM și BERD în vederea realizării Proiectului de achiziție a locomotivelor și de restructurare a infrastructurii feroviare, semnat la 14 noiembrie 2014. Obiectivul principal al proiectului rezidă în amendarea clauzei privind tipul locomotivelor planificate spre procurare în cadrul Proiectului.

Precizăm că inițial era prevăzută procurarea locomotivelor multifuncționale destinate tracțiunii vagoanelor de pasageri și a vagoanelor marfare, iar urmare a modificărilor efectuate s-a specificat un al tip de locomotive, destinate transportului de marfă, care sunt mai puternice și oferă posibilitate de a trage garnituri mai lungi și mai grele în raport cu capacitățile tehnice ale locomotivelor multifuncționale.

#BERD #Guvern #infrastructura feroviara

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.