În urma unei evaluări a integrității instituționale Centrul Național Anticorupție (CNA), s-a constatat că domeniul siguranței alimentelor gestionat de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), este afectat de mai multe riscuri de corupție care afectează în mod direct activitatea instituției și imaginea entității. Este vorba despre riscul coruperii active și pasive, abuzul și depășirea atribuțiilor de serviciu, nedeclararea influențelor necorespunzătoare și a conflictului de interese, falsul în acte publice.

Mai exact, autorii evaluării au constatat că tot mai mulți inspectori ANSA au fost implicați în incidente de integritate în intervalul 2019 – 9 luni ale lui 2021. Acest fapt îl demonstrează numărul mare de cauze penale pornite de CNA în perioada de referință (31), dar și rezultatele testelor de integritate profesională, aplicate în cadrul procesului de evaluare.

„Încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 26 iulie 2021 reflectă că doar 23% din angajații ANSA testați, au primit calificativul „pozitiv” la testul de integritate profesională. Totodată, în raportul de evaluare se arată că sumele de bani primite de către inspectorii care au admis manifestări de corupție variază între 200 și 2000 de lei”, se arată în nota informativă a CNA.

Concomitent, testele de integritate indică spre acțiuni de neieșire la fața locului pentru efectuarea controlului; eliberarea actului permisiv fără ca spațiul comercial să fie amenajat corespunzător; înscrierea informației denaturate în procesul-verbal de control, nedocumentarea neregulilor, obținerea de mijloace bănești pentru eliberarea actelor permisive.

„Evaluarea a mai stabilit că, riscurile de corupție sunt determinate de mai mulți factori precum: cadrul de reglementare lacunar și ambiguu; planificarea defectuoasă a controalelor; motivarea insuficientă pentru inițierea controlului inopinat. Totodată, s-a mai observat că sistemul de monitorizare a calității controlului este unul ineficient, iar un mecanism de monitorizare a gestionării produselor alimentare neconforme practic lipsește”.

Toți acești factorii de risc instituționali indică lipsa unei culturi a integrității la nivelul Agenției, se mai arată în raportul de evaluare. Potrivit responsabililor, evaluarea a avut loc în perioada aprilie-octombrie 2021.

Astfel, pentru a înlătura riscurile de corupție constatate la ANSA, CNA a formulat și a prezentat entității evaluate o serie de recomandări. Respectiv, conducătorul fiind obligat să adopte un plan de integritate, realizarea căruia va fi ulterior monitorizată de CNA.

De menționat că evaluarea integrității instituționale este un mecanism prevăzut de lege, prin care CNA identifică factorii instituţionali şi vulnerabilităţile care favorizează sau pot favoriza corupţia şi elaborează recomandări ce ar exclude efectele acestora.

#ANSA #CNA #coruptie #siguranta alimentelor

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.