Elevii de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Fălești au decis să dea culoare gardului instituției de învățământ. Micii pictori au scris versuri din poezia „Glossă” de Eminescu, au desenat păsări și fenomene ale naturii. Totul grație unui grant acordat de autorități, scrie nordnews.md.

„Decorăm școala, o facem mai modernă. Lumea va trece și se va uimi”, spune Cristina Rusu, o elevă a Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din Fălești.

„În general, toate simbolurile reprezentate pe gard, sunt inspirate anume din opera lui Mihai Eminescu. Proiectul, în genere, așa și se numește – Eminescu în culori”, explică Irina Gherman, o elevă în clasa a XI-a a liceului.

„Să înfrumusețăm gardul alb, pentru că este prea plictisitor și dorim să aducem culori în orașul nostru, ca să fie mai vesel”, spune Tatiana Dulghir, eleva la Școala de Arte Plastice „Gheorghe Vrabie” din Fălești.

Elevii spun că sunt încurajați de trecători. Astfel, ei știu că arta lor este apreciată și că munca lor contează.

„Este înnorat, norii plumburii și vrem o pată de culoare. Reacția lumii e interesantă, mai ales când desenăm și trece pe alături și vedem ochii sclipitori, admirație”, povestește Anastasia Florescu, o elevă.

„Acest proiect ne mai învață să respectăm valorile noastre ca națiune și să fim uniți”, adaugă Marius Bordian, un alt elev al liceului.

„Lumea poate vedea munca, pe care o pot face eu, deci este plăcut”, spune Tatiana Chitic, o elevă.

Trecătorii au doar cuvinte de laudă.

„Desenele acestea mi se par foarte frumoase și eu cred că este un proiect foarte frumos.”

„Lumea merge și vede, citește. Interesant.”

„Îmi place, frumos. Noi aici dădeam cu var în fiecare an. Dar acum nu o să mai dăm.”

„Îmi aduce aminte de școală, foarte plăcut. Aș vrea să plec și eu puțin în trecut, să fiu și eu ca ei.”

„Nostalgie de poet, de poezie”, spun oamenii.

Coordonatorii de proiect spun că elevii au o atitudine serioasă și încearcă să transmită dragostea de artă și celor din jur.

„Gard greoi, gard de beton prinde viață. Acum cu copiii, care au tangența cu arta, încercăm să-l aducem la bun sfârșit”, spune Damian Furdui, directorul Școlii de Arte Plastice „Gheorghe Vrabie” din Fălești.

„Eminescu a lăsat un pavaj întreg de lucrări. Socot că e o idee socială foarte bună, care ne unește”, afirmă Mihail Buhaniuc, profesorul de pictură și design interior la Școala de Arte Plastice „Gheorghe Vrabie” din Fălești.

„Sunt niște versuri care îndeamnă spre meditare, care îndeamnă spre cunoaștere a ce este bine și ce este frumos”, spune Cristina Tambur, directoarea Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din Fălești.

„Avem elevi cu inițiativă care și-au dorit, care au muncit mult, au scris proiectul respectiv și astăzi muncim asupra proiectului dat”, povestește Elena Mardari, psiholog școlar al Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din Fălești.

Lucrările sunt realizate în cadrul proiectului de Granturi inițiat de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova și Consiliul raional Fălești.

#arta #elevi #Falesti #strada

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.