Platforma DA cere președintei țării, Maia Sandu, să nu promulge legea privind preluarea controlului Legislativului asupra IPNA Teleradio-Moldova, decizie luată ieri de către Parlament, prin votul majorității parlamentare.

Totodată, Platforma DA insistă ca majoritatea PAS să aplice Hotărârea Parlamentului privind captivitatea instituțiilor statului, care ar permite demiterea membrilor Consiliului Audiovizualului (CA) și instituirea unei administrații provizorii la IPNA Teleradio-Moldova cu modificarea ulterioară a Codului Serviciilor Media Audiovizuale, care „să garanteze autonomia instituțională a CA, independența și echidistanța editorială a IPNA Teleradio –Moldova și fortificarea caracterului său de instituție publică fără nicio dependența administrativă de Parlament”.

„Platforma DA constată cu îngrijorare acțiunile tot mai evidente ale Partidului Acțiune și Solidaritate de instituire a unui control excesiv asupra unor instituții de stat. În loc de realizarea rapidă și eficientă a dezideratelor sincere ale cetățenilor privind destructurarea schemelor criminale și corupte din sistemele judiciar și administrativ ale statului, PAS, prin unele acțiuni ale sale, afectează puternic fundamentele democrației și reanimează într-o nouă formulă mecanismul de control politic al instituțiilor.

Subordonarea IPNA Teleradio-Moldova de către Parlament este un semnal extrem de grav în cee ace privește caracterul acestei guvernări, altul decât cel declarat în campania electorală și spațiul public. Suntem fermi în ideea că IPNA Teleradio-Moldova are nevoie de o reformă profundă, atât la nivel normative, cât și instituțional, dar calea aleasă de majoritatea parlamentară PAS este una periculoasă și greșită, atât pentru compania publică, cât și pentru societate în ansamblul ei. Nu există nicio îndoială că atât IPNA Teleradio-Moldova, cât și Consiliul Audiovizualului au fost instrumente politice în mâinile fostelor regimuri, dar intenția PAS de a-și subordona, în aceeași manieră autoritară, cele două instituții fundamentale ale audiovizualului moldovenesc, este una profund antidemocratică”, se arată în declarația Platformei DA.

Precizăm că, anterior, Platforma DA a făcut încă un apel către PAS să renunțe la ideea de a trece TRM sub control parlamentar, însă fără succes.

Amintim că, ieri, deputații majorității parlamentare – PAS, au votat pentru trecerea TRM sub control parlamentar, exact cum era până în anul 2019. Argumetul majorității este faptul că va fi mai ușor de intervenit în procesul de sancționare și prevenire atunci când se va devia de la normele legale și deontologice a companiei. De asemenea, PAS afirmă că o practică similară este și în România, TVR fiind în subordinea Parlamentului.

VIDEO PAS vrea să readucă TRM sub control parlamentar. Opoziția este nemulțumită: „Va fi o unealtă a guvernării”

#Maia Sandu #PAS #Platforma DA #TRM

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.