Un grup de experți în sănătate format din șapte specialiști din instituții germane de renume, au sosit în Republica Moldova și urmează să desfășoare o misiune de instruire pe parcursul a două săptămâni. Astfel, lucrătorii medicali din cadrul laboratoarelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică din Bălți și Cahul vor fi instruiți pentru diagnosticarea eficientă a variantelor SARS CoV-2 în baza instrucțiunilor elaborate de Organizația Mondială a Sănătății.

Specialiștii au desfășurat primele sesiuni de instruiri împreună cu experta OMS din cadrul Biroului Regional OMS pentru Europa, profesorul Golubinka Boshevska.

Potrivit informațiilor, scopul misiunii este de a contribui la crearea capacităților de diagnostic PCR în mai multe regiuni ale țării. Pe lângă suportul tehnic, Germania vine și cu o donație semnificativă de 100.000 de reagenți de testare PCR și 50.000 de truse de extracție ARN, reagenți de calibrare, dar și alte materiale de laborator, în sumă de circa 415.000 de euro.

În cadrul evenimentului de recepționare a donației, ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, a mulțumit partenerilor din Germania pentru suportul oferit de la începutul pandemiei.

„Mulțumim autorităților din Germania pentru sprijinul demonstrat pe parcursul pandemiei. Odată cu apariția noilor variante ale virusului SARS-CoV-2 care sunt mai periculoase și contagioase e foarte important să echipăm laboratoarele noastre, să instruim lucrătorii pentru a face față tuturor necesităților în această criză de sănătate. Suntem recunoscători experților care se vor afla în această misiune, dar și pentru echipamentele donate care au o importanță majoră pentru susținerea sistemului de sănătate”, a menționat Ala Nemerenco.

Precizăm că cele trei laboratoare regionale ale Agenției Naționale pentru Sănătate Publică din Bălți, Chișinău și Cahul au fost dotate cu echipamente auxiliare şi consumabile pentru continuarea și extinderea activităților de diagnostic a SARS-CoV-2 cu suportul OMS, Uniunii Europene, USAID și SDC. Potrivit specialiștilor, echipamentele auxiliare şi consumabilele donate au sporit capacitatea de procesare a probelor colectate: până la 800 de teste zilnic efectuate în laboratorului central din Chișinău și câte 300 în laboratoarele din Bălți și Cahul.

De la începutul pandemiei COVID-19, Guvernul Republicii Federale Germania a donat sistemului de sănătate din Republica Moldova 100 ventilatoare pulmonare, 900 pulsoximetre, 4.000.000 de măști, 7.000.000 măști chirurgicale, 500.000 mănuși de unică folosință, 500.000 ochelari de protecție, 100.000 costume de protecție cu efect antiseptic, 50.000 costume de protecție și 6.500 de combinezoane de unică folosință. Donațiile însumează o valoare de circa 244.354.640 de lei.

#COVID-19 #donatii #Germania

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.