Dezvoltarea și punerea în aplicare a unui mecanism de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor constituie o premisă vitală în vederea realizării unei veritabile reforme în justiție care va genera rezultate palpabile pe termen mediu și lung. Opinia aparține membrilor grupului de Experți în domeniul Justiției din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și a fost transmisă Ministerului Justiției, în contextul anunțului public din 19 octombrie curent, privind inițierea procesului de elaborare a Conceptului de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor.

De la obținerea independenței în anul 1991, Republica Moldova a demarat un proces de tranziție către un sistem de guvernare bazat pe democrație și stat de drept. Unul dintre principalele procese din cadrul acestei tranziții a fost instituirea unei justiții independente, responsabile față de societate. În pofida demarării unor reforme juridice ambițioase în 1995 și 2011 și a unor încercări recente de reformare a sistemului justiției, măsurile de reformă nu au generat rezultatele așteptate de societate, nivelul de încredere a publicului larg în justiție fiind în continuă descreștere. Conform Barometrului Opiniei Publice pentru iunie 2021, circa 64.3% din respondenți nu au încredere în procuratură iar circa 65.5 % nu au încredere în sistemul judecătoresc național. Lipsa finalității pe cauze de rezonanță, multiple investigații jurnalistice privind modul de viață luxos al unor actori din sectorul justiției și averile acestora care nu pot fi justificate, nu fac decât să trezească și mai multe suspiciuni din partea cetățenilor.

Actualmente în sistemul instanțelor judecătorești și în organele procuraturii verificarea integrității, profesionalismului și eticii are loc prin intermediul organelor de autoadministrare – Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și colegiilor specializate aflate în subordinea acestora. Adițional, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) verifică integritatea și interesele personale ale judecătorilor/procurorilor, membrilor CSM/CSP și a organelor din subordinea acestora. Această formulă de verificare a integrității, profesionalismului și eticii actorilor implicați în actul justiției s-a dovedit a fi însă ineficientă, în special datorită sabotării funcționării acestor organe prin promovarea și numirea în funcții de conducere a acestora a unor persoane vulnerabile în fața intereselor obscure.

Numeroase studii de-a lungul anilor au arătat că selectarea, evaluarea, promovarea și răspunderea disciplinară în sistemul judecătoresc și al procuraturii suferă de legislație imperfectă dar și mai mult de lipsa voinței acestor profesii să se curețe din interior. Astfel, organele de autoadministrare în loc să contribuie la asigurarea independenței, imparțialității, integrității și profesionalismului în sistemele lor au perpetuat status-quo-ul.

Prezenta Opinie preliminară, elaborată de membrii Grupului de Experți în domeniul Justiției din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, este transmisă în adresa Ministerului Justiției în contextul anunțului public din 19 octombrie 2021, privind inițierea procesului de elaborare a Conceptului de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor.

#IPRE #judecator #justitie #procuror #reforma

Meta Platforms a respins acuzațiile formulate de mai multe state americane că ar fi urmărit în mod intenționat să-i facă pe copii dependenți de platformele sale Facebook și Instagram în scopul profitului, la începutul unui proces de referință care ar putea aduce schimbări uneia dintre cele mai populare aplicații la nivel global, relatează miercuri Reuters.

Un grup bipartizan format din 29 de state americane a dat în judecată Meta, solicitând despăgubiri de zeci sau chiar sute de miliarde de dolari, precum și schimbări ale modului în care Meta își desfășoară activitatea.

Patru state care conduc acțiunea, California, Colorado, Kentucky și New Jersey, au acuzat Meta că a conceput Facebook și Instagram pentru a atrage utilizatorii tineri, alimentând anxietatea, depresia și chiar sinuciderea, și inducând în eroare consumatorii cu privire la siguranța platformelor.

Toate cele 29 de state au acuzat Meta că a încălcat legea federală prin colectarea și utilizarea necorespunzătoare a datelor personale ale copiilor.

Experții au estimat că procesul, deschis la tribunalul federal din Oakland, California, care a început marți, reprezintă cel mai mare test juridic de până acum privind efectele rețelelor de socializare asupra tinerilor utilizatori, scrie Agerpres.

Meta și alte companii social media, inclusiv Snap, ByteDance, compania-mamă a TikTok, și Alphabet, compania-mamă a YouTube, se confruntă cu mii de procese intentate de state, municipalități, districte școlare și persoane fizice în legătură cu efectul acestor platforme asupra tinerilor utilizatori.

Megan O’Neill, procuror general adjunct al Californiei, a declarat în fața juriului că modelul de afaceri al Meta urmărea „să atragă utilizatorii, să-i țină cât mai mult timp pe platforme, să le colecteze datele și apoi să ascundă adevărul de populație”.

„A funcționat extrem de bine în cazul copiilor”, a afirmat O’Neill, susținând că Meta „avea nevoie de copii și, în același timp, trebuia să îi convingă pe adulții care aveau grijă de acești copii că platformele sunt sigure”.

Paul Schmidt, avocatul Meta, a declarat că nu există nicio îndoială cu privire la faptul că unii utilizatori de rețele sociale se confruntă cu probleme, dar că cercetările nu au arătat nicio legătură clară între utilizarea rețelelor sociale de către adolescenți și o lipsă a bunăstării.

El a mai spus că Mark Zuckerberg, cofondatorul și directorul general al Meta, împărtășește dorința companiei de a-și îmbunătăți serviciile, ca acestea să nu reprezinte un pericol pentru utilizatori.

Jurații sunt așteptați să emită un aviz consultativ, însă judecătoarea americană Yvonne Gonzalez Rogers va stabili verdictul în cazul răspunderii Meta.