Armata Chinei a construit machete ale unui portavion şi altor nave de război americane, posibil ca ţinte pentru antrenament, în deşertul din regiunea Xinjiang, situată în nord-vestul Chinei, potrivit imaginilor din satelit luate de sistemul Maxar.

Aceste machete reflectă eforturile Chinei de a construi capacități militare anti-avion, în special împotriva Marinei SUA, în timp ce tensiunile rămân ridicate cu Washingtonul asupra Taiwanului și Mării Chinei de Sud.

Imaginile din satelit redau că machetele la dimensiune normală ale unui portavion şi ale cel puţin două distrugătoare din clasa Arleigh Burke au fost construite într-un complex din deşertul Taklamakan. De asemenea, a fost construit un sistem de şine pe care se află o navă la scară 1:1, despre care experţii afirmă că ar putea fi utilizată pentru a simula o navă în mişcare.

Potrivit celui mai recent raport anual al Pentagonului privind armata chineză, în iulie 2020 Beijingul a efectuat un test cu şase rachete balistice anti-navă DF-21 în Marea Chinei de Sud, la nord de insulele Spratly, unde China are dispute teritoriale cu Taiwanul şi patru ţări din Asia de Sud-Est.

Un test cu rachete balistice anti-navă poate arăta Chinei că „încă este departe de crearea unui sistem precis ASBM”, a explicat Collin Koh, cercetător la Şcoala de studii internaţionale S.Rajaratnam din Singapore. Tastarea unui sistem de rachete balistice anti-navă (ASBM) în deşert nu reflectă condiţii realiste ale unui mediu marin, care ar putea afecta senzorii şi ţintele, dar ar permite Chinei să realizeze testele în condiţii de siguranţă sporită, a spus Koh.

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat în luna iulie că SUA vor apăra Filipinele dacă această ţară va fi atacată în Marea Chinei de Sud şi a avertizat China să renunţe la „comportamentul provocator”.

#armata Chinei #SUA #Xinjiang

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.