Peste 10% dintre românii care solicită o viză americană sunt refuzaţi pentru că nu pot demonstra că au „legături puternice” – proprietăţi imobiliare sau mobiliare, legături de familie, loc de muncă sau de studiu – cu ţara de baştină. Ministrul de Externe român susţine că persoanele care nu îndeplinesc aceste criterii ar trebui să nu aplice pentru Visa Waiver.
Statele Unite iau în considerare adăugarea a patru ţări, între care şi România, în programul de renunţare la obligativitatea vizelor (Visa Waiver) care permite, în anumite condiţii, deplasarea în Statele Unite fără viză pentru o şedere de până la 90 de zile, a anunţat, recent, secretarul american pentru securitate internă, Alejandro Mayorkas.
În acest context, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a anunţat o serie de măsuri pentru ca România să îndeplinească cerinţele americane, mai exact o rată mică de respingere a cererilor de vize.
În prezent, în programul SUA de renunţare la obligativitatea vizelor se află 40 de ţări, iar pentru a putea participa la programul american de scutire de vize, o ţară trebuie să îndeplinească cerinţe legate de combaterea terorismului, aplicarea legii, inclusiv a reglementărilor în domeniul imigraţiei, securitatea documentelor şi gestionarea frontierelor. Aceste cerinţe includ o rată a refuzurilor acordării de vize temporare sub 3%, eliberarea de documente de călătorie securizate şi o colaborare strânsă cu autorităţile americane care se ocupă cu aplicarea legii şi combaterea terorismului, potrivit unor precizări făcute luna trecută de Departamentul american pentru securitate internă.
În acest context, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că este nevoie ca România să ştie care sunt elementele de refuz ale autorităţilor americane legate de cererile de viză pentru a putea face o campanie de informare astfel încât cei care nu îndeplinesc condiţiile să nu aplice, menţionând că aceasta este singura cerinţă pe care România mai trebuie să o îndeplinească.
„Avem nevoie de sprijinul părţii americane, că până la urmă este vorba de un obiectiv comun, aşa cum este el trecut şi în declaraţia comună privind parteneriatul strategic pentru secolul XXI din 2011 şi reiterată în toate discuţiile pe care România le-a avut la cel mai înalt nivel, şi pentru asta avem nevoie să cunoaştem exact care sunt motivele care duc la respingerea anumitor cereri pe care unii cetăţeni români le fac pentru această viză de scurtă şedere. (…) Este nevoie de conştientizare publică în aşa fel încât cei care aplică pentru o astfel de viză, dacă nu îndeplinesc condiţiile pe care autorităţile americane le cer şi le verifică în fiecare caz în parte, să nu aplice, pentru că este evident că cererea va fi respinsă”, a afirmat Aurescu.
Ministrul a subliniat că aceasta este singura cerinţă care mai trebuie îndeplinită de România.
„România mai trebuie să o îndeplinească, e vorba de o rată de refuz care să nu depăşească 3%. Ori în momentul de faţă suntem pe anul fiscal 2020, nu avem datele pentru anul fiscal american în curs, suntem la un procent de 10,14%. E nevoie de această campanie de conştientizare publică pe care ne dorim să o demarăm, dar pe care nu am putut să o declanşăm până acum pentru că am vrut să cunoaştem exact care sunt aceste motive ale respingerii cererilor de viză”, a mai afirmat Bogdan Aurescu.
Potenţiali imigranţi
Conform reglementărilor autorităţilor de la Washington, orice solicitant de viză trebuie să demonstreze personalului consular american că „nu are intenţia de a emigra în Statele Unite ale Americii”. Acest lucru se poate realiza prin aşa-numitele „legături puternice” (strong ties) cu alt stat decât SUA.
Personalul consular american lucrează după aceste reguli pentru că Secţiunea 214 (b) a Legii pentru Imigrare şi Naţionalitate arată că „toţi solicitanţii de viză temporară sunt consideraţi potenţiali imigranţi până când, în momentul solicitării vizei, aceştia demonstrează ofiţerului consular că nu au intenţia să emigreze în SUA”.
În cele mai multe cazuri, refuzul acordării vizei temporare de către personalul consular american este cauzat de faptul că solicitantul nu reuşeşte să demonstreze acele „legăturile puternice” cu statul în care are reşedinţa, legături care îl pot determina să se întoarcă în acel stat şi să nu emigreze în SUA. Ele includ proprietăţile imobiliare sau mobiliare, legăturile de familie, locul de muncă, educaţia, cont bancar etc., dar aceasta nu este o listă exhaustivă. Personalul consular evaluează fiecare caz în parte, luând în considerare factorii sociali, profesionali, familiali, dar poate avea o serie de solicitări suplimentare.
Puteţi aduce „probe”, dar sinceritatea este de bază
Astfel, este recomnadat ca, pe lângă documentele oficiale, paşaport, formularul de viză şi dovada plăţii taxei de solicitare de viză, cetăţenii români care vor o viză americană să se prezinte la interviu cu documente care pot demonstra „legăturile puternice” cu ţara de baştină. Este vorba de contracte de proprietate, extrase de cont sau adeverinţe de angajare.
Totuşi, trebuie spus că personalul consular poate să ia în considerare aceste documente în cadrul interviului, dar nu este obligat să o facă. Oricum, solicitantul de viză trebuie să explice clar, la interviu, care sunt legăturile sale cu România, iar sinceritatea în răspunsurile date este cea mai bună politică.
Românii care au fost respinşi şi nu au primit viză mai pot realiza o solicitare în acest sens dacă au ajuns la concluzia că pot aduce dovezi mai bune ale „legăturilor puternice” cu România.
