Indicatorii privind investițiile străine directe în Republica Moldova arată destul de modest în ultimi ani. Or, investitorii străini nu se înghesuie să vină să facă afaceri în țara noastră. „Acest lucru ține de climatul investițional și în primul rând de problemele din justiție, care sper eu să se rezolvate urmare a reformei anunțată de Guvern”, a declarat guvernatorul BNM, Octavian Armașu într-un interviu pentru presa de peste Prut, scrie Bani.md

Guvernatorul BNM susține că economia are nevoie de investiții, de crearea locurilor de muncă, tehnologii noi, de dezvoltarea unor ramuri noi cu valoare adăugată înaltă cum este sectorul IT.

Venirea investitorilor ține de climatul de faceri din Republica Moldova. Aici nu e doar ceea ce fac autoritățile. Ține de calitatea forței de muncă, gradul de pregătire a forței de muncă. De aici rezidă și problemele cu productivitatea muncii, disponibilitatea de resurse, șocurile din piață. Iată noi în prezent avem șocul crizei energetice. Toți acești factori influențează climatul investițional. Piața de desfacere și accesul Republicii Moldova pe piețele internaționale este de asemenea un factor important, a spus Armașu.

Guvernatorul BNM afirmă că în lipsa investițiilor și băncile nu creditează masiv economia.

Din punct de vedere al portofoliului, sunt în ascensiune credite de consum și ipotecare. Avem o creștere a împrumuturilor pe sectorul IMM, dar este o majorare destul de modestă. Acest lucru vorbește că în economie nu se fac investiții și nu se vine cu proiecte noi”, a punctat Armașu.

Datele statistice relevă că stocul investițiilor străine directe se cifrează la 4,7 miliarde USD. Cea mai mare pondere revine investitorilor din țările UE și constituie 82,2% din totalul investițiilor directe. Pe locul doi se regăsesc ţările CSI – cu 5,9%.

Principalii investitori străini sunt originari din Cipru, Olanda, România, Franța, Bulgaria, Rusia, Austria, Marea Britanie.

Totodată, principalele activități economice care au beneficiat de investiții străine directe sunt activitățile financiare și de asigurări cu o pondere de 32,8%, comerțul (24,5%) și industria prelucrătoare (20,4% din stocul total de pasive a investițiilor directe sub formă de capital propriu).

#BNM #Octavian Armasu

Ţările de Jos vor participa în cele din urmă la ediţia de anul viitor a Eurovision, a anunţat miercuri postul public de televiziune care va transmite concursul muzical, preluând astfel ştafeta de la precedentul radiodifuzor, care s-a retras în luna august, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Canalul public de televiziune olandez va participa din nou la concursul Eurovision începând din 2027 cu un concurent olandez. O echipă independentă de experţi va supraveghea cu atenţie procesul de selecţie a artistului”, a declarat postul public naţional NPO.

În luna august, postul Avrotros, care organiza selecţia concurentului olandez şi difuza de mai mulţi ani concursul, şi-a anunţat retragerea întrucât competiţia „nu mai poate fi considerată neutră” din cauza diviziunilor suscitate de războiul din Gaza.

Recunoscând că Eurovision a suscitat „sentimente contradictorii” în Ţările de Jos, NPO a precizat că a „cerut în mod explicit UER să repună pe primul loc caracterul unificator al evenimentului”.

Ediţia din 2027 va avea loc pe 15 mai la Burgas, un oraş bulgar la Marea Neagră.

Este pentru prima dată când această ţară balcanică găzduieşte Eurovision după victoria de anul acesta a cântăreţei bulgare Darina Yotova, care cântă sub numele Dara, la cea mai recentă ediţie, organizată la Viena.

Încă de la lansarea sa în 1955, Eurovision a fost o scenă importantă a muzicii pop, propulsând trupa suedeză ABBA la rangul de vedete mondiale şi contribuind la succesul unor artişti precum Céline Dion şi Olivia Newton-John.