Emiratele au făcut totul pentru a găzdui, începând de joi, cea de-a 28-a Conferinţă a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, care se aşteaptă să încurajeze ţările să treacă la o viteză superioară în ceea ce priveşte tranziţia energetică, scrie AFP.

În Dubai, locul unde a avut loc Expoziţia Mondială din 2020, devine timp de două săptămâni centrul diplomaţiei climatice, Emiratele şi ONU sperând la o conferinţă la fel de istorică precum cea de la Paris din 2015.

„Aceasta este cea mai importantă COP de la Paris încoace”, a declarat miercuri Simon Stiell, şeful ONU pentru climă, Simon Stiell. „Facem progrese astăzi cu paşi mici, în timp ce se aşteaptă paşi uriaşi”.

Aceasta este a doua oară când o ţară din Golf găzduieşte o COP, după Qatar în 2012. Conferinţele ONU privind clima schimbă în general continentul în fiecare an; în urmă cu doi ani, ţările din Asia-Pacific au ales Emiratele pentru această COP.

Însă preşedintele COP28, Sultan Al Jaber, care este şi directorul executiv al companiei naţionale de petrol Adnoc, a fost criticat după ce BBC şi Centre for Climate Reporting au publicat note interne de pregătire pentru reuniunile oficiale, în care sunt enumerate argumentele pentru promovarea proiectelor Adnoc în străinătate.

„Nu am văzut niciodată un astfel de limbaj”, s-a apărat el miercuri.

Deşi o serie de personalităţi şi ONG-uri strigă „fault”, un boicot al COP28 nu este pe ordinea de zi, deoarece miza este atât de mare şi atât de evidentă la sfârşitul unui an de vreme supraîncălzită.

Peste 97.000 de persoane (delegaţii, mass-media, ONG-uri, lobbyişti, organizatori, tehnicieni etc.) au fost acreditate, de două ori mai multe decât anul trecut, iar aproximativ 180 de şefi de stat şi de guvern sunt aşteptaţi până la 12 decembrie, sfârşitul teoretic al conferinţei.

Papa Francisc, care este bolnav, şi-a anulat apariţia, dar peste 140 de lideri vor urca pe podium vineri şi sâmbătă, după ziua de deschidere ceremonială de joi, pentru discursuri de doar câteva minute menite să dea un impuls politic negocierilor bizantine care vor ţine ocupate delegaţiile timp de două săptămâni. Regele Charles al III-lea va deschide vineri acest summit al liderilor, fără Joe Biden, înlocuit de vicepreşedintele său, Kamala Harris, sau Xi Jinping.

În timp ce în fiecare seară, începând de vinerea trecută, ostatici israelieni au fost eliberaţi de Hamas şi deţinuţi palestinieni au fost eliberaţi de Israel, preşedintele israelian Isaac Herzog şi liderul Autorităţii Palestiniene Mahmoud Abbas ar putea să se intersecteze, întrucât este prevăzut ca ei să vorbească la câteva minute unul de celălalt vineri.

Pentru acest weekend inaugural, emiratezii pregătesc o avalanşă de angajamente voluntare din partea guvernelor pentru, de exemplu, triplarea energiei regenerabile până în 2030 sau creşterea ajutorului financiar din partea ţărilor bogate către cei mai vulnerabili. Covorul roşu a fost întins şi pentru mediul de afaceri, care va face o serie de anunţuri.

Dar numai textele oficiale adoptate în timpul COP, în cadrul meticulosului proces ONU în care consensul este obligatoriu, vor avea o forţă comparabilă cu cea a acordului de la Paris. Un fiasco nu poate fi exclus, atât de puternică este rezistenţa unor ţări producătoare de a vorbi explicit despre combustibilii fosili.

„Pomul este judecat după fructele sale”, a declarat miercuri John Kerry, emisarul american pentru climă, întrebat despre şansele de succes ale COP28.

Aceste conferinţe sunt inutile?

Aceasta este o întrebare legitimă, având în vedere că, de la COP21 şi Acordul de la Paris, emisiile de gaze cu efect de seră au continuat să crească. Cu toate acestea, în timp ce la momentul respectiv ne aşteptam la o creştere de 16 % până în 2030, Agenţia ONU pentru Mediu a redus acum creşterea la 2 %.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Această încetinire nu se poate atribui doar textului, dar tranziţia energetică este incontestabil în curs de desfăşurare, deşi continuă să plaseze lumea pe o traiectorie de încălzire insuportabilă.

Din 2015, aproximativ o sută de ţări s-au angajat să atingă neutralitatea în materie de emisii de dioxid de carbon, energia solară a devenit cea mai ieftină modalitate de a genera electricitate, cererea maximă de combustibili fosili este aşteptată în acest deceniu, iar Agenţia Internaţională pentru Energie se aşteaptă ca mai mult de o treime din maşinile noi din lume să fie electrice până în 2030, un scenariu de neconceput înainte de 2015.

#clima #conferinte #Emirate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.