Lacurile și râurile din proprietatea statului nu mai pot deveni private. Parlamentul a modificat Legea Apelor și a racordat-o la rigorile europene.

Modificările legislației se referă la modul de transmitere a segmentelor unui curs de apă (râu sau canal) aflate în intravilanul sau extravilanul unei localități din administrarea statului în gestiunea unor entități private.

„Documentul prevede că râurile și lacurile care sunt proprietatea statului pot fi atribuite persoanelor fizice și juridice doar în folosință, nu și în proprietate. Atribuirea în folosință a obiectivelor acvatice se va face ca urmare a unei licitații publice transparente, iar veniturile rezultate vor fi transferate la bugetul de stat sau, după caz, la cel local.

O altă prevede a proiectului se referă la stocarea informației din Registrul construcțiilor hidrotehnice și Registrul zonelor protejate în Sistemul informațional automatizat „Cadastrul de stat al apelor”, în vederea asigurării unui sistem informațional integrat și eficient.”, notează serviciul de presă al Legislativului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, a fost micșorat, de la 12 ani la 6 ani și de la 25 de ani la 12 ani, termenul de valabilitate a autorizației de mediu pentru folosirea specială a apei. Deputații au revizuit și completat atribuțiile autorităților publice responsabile de domeniul gestionării și protecției resurselor de apă, în special fiind stipulate atribuțiile Agenției de Mediu.

Totodată, a fost completată lista obligațiilor utilizatorilor de apă, inclusiv respectarea cerințelor de calitate a mediului pentru ape; respectarea regimului de folosință a zonelor și fâșiilor de protecție a apelor; asigurarea epurării apelor uzate înaintate de a fi deversate; compensarea daunelor cauzate mediului.

Modificările adoptate vor intra în vigoare peste o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

#lac #lege #Moldova #proprietate privată #rau

O femeie din Grecia a născut după o fertilizare in vitro cu un embrion congelat în urmă cu 22 de ani, scrie hotnews.ro. Christina Rapti-Tzelepi are 54 de ani, vârsta maximă permisă în Grecia pentru fertilizarea in vitro.

Pentru ea, „nașterea de astăzi are o semnificație emoțională deosebită”, a declarat ginecologul Konstantinos Pantos într-o postare pe Facebook.

„În 2004, după un transfer de embrioni, a avut, din prima încercare, un băiețel sănătos. În octombrie 2025, familia a trecut prin tragedia pierderii fiului său, într-un accident rutier, la vârsta de 21 de ani”, a adăugat Pantos.

Potrivit medicului, femeia a adus pe lume o fetiță, miercuri, după ce i-a fost transferat un embrion din seria inițială, în decembrie.

„Au fost și durere, și bucurie, dar totul a dispărut în această dimineață, când ne-am ținut minunea în brațe”, a declarat Rapti-Tzelepi pentru televiziunea publică ERT.

Soțul ei, Konstantinos Rapis, a spus că familia lor a fost într-o „cursă contra cronometru”.

„Soția mea a ajuns, la propriu, chiar la limita restricțiilor de vârstă impuse de legislația în vigoare stabilită de legislația în vigoare”, a afirmat Raptis într-un comunicat.

El a cerut eliminarea limitei de vârstă pentru fertilizarea in vitro.

„Femeile mai în vârstă au o capacitate incomensurabilă de a oferi iubire matură, conștientă și necondiționată, precum și o stabilitate pe care nicio statistică nu o poate măsura vreodată pe deplin”, a mai spus Raptis.