Deputații au votat în ședința Parlamentului de vineri, 7 iulie curent, denunțarea Convenției cu privire la Adunarea Interparlamentară a statelor membre ale Comunității Statelor Independente (CSI), adoptată la 26 mai 1996, scrie Bani.md. „Noi nu vrem să stăm alături de niște ucigași”, a declarat Igor Grosu.

Au votat 55 de deputați PAS. Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) a criticat inițiativa guvernării, insistând că acordul trebuie păstrat. Deputații fostului Partid Șor, declarat neconstituțional, au boicotat ședința.

Propunerea de denunțare a Convenției cu privire la Adunarea Interparlamentară a CSI aparține președintelui Parlamentului, Igor Grosu, întrucât Republica Moldova nu mai rezonează cu actualele politici, obiective și decizii ale AIP CSI, precum și în contextul declarației ferme a țării noastre de a urma vectorul european.

În același timp, țara noastră menține relații interparlamentare cu statele membre AIP CSI la nivel bilateral, inclusiv pe linia grupurilor de prietenie. De menționat că, în contextul politic din regiune, de la începutul acestui an, conducerea Parlamentului n-a aprobat nicio participare la evenimentele AIP CSI. Republica Moldova urma să achite în acest an o cotizație de membru în valoare de 5,8 milioane de lei. Denunțarea convenției nu va afecta drepturile și obligațiile Republicii Moldova în raport cu alte părți la tratat și cu părțile terțe.

Cu o zi în urmă, ministrul de Externe, Nicu Popescu declara într-o conferință de presă că prezența Republicii Moldova în cadrul CSI nu a arătat o eficiență clară în ultimele trei decenii. „În pofida calității de membru în cadrul acestei organizații au fost impuse restricții pentru vinuri fructe legume pe motive politice și geopolitice și nu de calitate”.

Dominată de Rusia, CSI a fost înființată în 1991, când liderii de atunci ai Federației Ruse, Ucrainei și Republicii Belarus au denunțat în acorduri semnate în Pădurea Belaveja Tratatul Uniunii Sovietică, organizația fiind văzută inițial ca o formulă de păstrare a relațiilor tradiționale în fostul spațiu sovietic după destrămarea URSS.

Comisia parlamentară de profil a propus votarea proiectului de lege în două lecturi, însă proiectul s-a votat doar în prima lectură.

#CSI #deputati #Igor Grosu #parlament #Republica Moldova

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.