Comisia Europeană a propus miercuri un buget de 199,7 miliarde de euro pentru Uniunea Europeană în 2025, completat cu 72 de miliarde de euro pentru plăți din instrumentul NextGenerationEU. Acest pachet financiar sprijină prioritățile politice ale UE, reflectând modificările convenite în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) din februarie 2024.

Proiectul de buget direcționează fondurile către sectoare strategice, adaptându-se nevoilor statelor membre și partenerilor internaționali, cu scopul de a face Europa mai rezilientă și mai pregătită pentru viitor.

Prin promovarea tranziției verzi și digitale, crearea de locuri de muncă și consolidarea autonomiei strategice a Europei, bugetul urmărește să consolideze rolul UE la nivel mondial. Un accent special îl va primi sprijinirea tehnologiilor critice prin intermediul platformei STEP (Tehnologii strategice pentru Europa), transmite disinfo.md.

Proiectul de buget include, de asemenea, sprijin continuu pentru refugiații sirieni din Turcia și regiune, pentru vecinătatea sudică, inclusiv pentru dimensiunea externă a migrației, precum și pentru Balcanii de Vest. Un sprijin stabil și previzibil va fi asigurat și Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul de buget pentru 2025 face parte din bugetul pe termen lung al Uniunii, adoptat la sfârșitul anului 2020 și modificat în februarie 2024, cu ajustări tehnice ulterioare, și transformă prioritățile sale în rezultate concrete pe an.

Citește mai mult AICI

#2025 #Bugetul UE #propunere

Uniunea Europeană a acordat Spaniei miercuri, 9 septembrie, un ajutor de urgență de circa 115 milioane de euro pentru a o sprijini în gestionarea situației din exclava Ceuta după sosirea masivă și ilegală a circa 70.000 de migranți dinspre Maroc la sfârșitul lui iulie, transmite Agerpres.

„Fondurile vor servi în special la întărirea supravegherii frontierelor, achiziția de echipamente precum camere cu termoviziune și desfășurarea de personal suplimentar”, a precizat Comisia Europeană.

Ajutorul, în valoare totală de 114,7 milioane de euro, vizează, de asemenea, sprijinirea returnării persoanelor aflate în situație ilegală în Ceuta și mărirea capacităților de primire în enclava spaniolă pentru minorii neînsoțiți, potrivit Bruxelles-ului.

Peste 70.000 de migranți au intrat cu forța în Ceuta pe 30 și 31 iulie, pe jos sau înot. Ceuta este una dintre cele două frontiere terestre dintre Europa și Africa, alături de celălalt teritoriu spaniol, Melilla. Acest aflux a dus la zeci de decese și dispariții.

Majoritatea migranților au plecat între timp, dar câteva mii – 5.000, potrivit guvernului prim-ministrului Pedro Sánchez, sau cel puțin 10.000, potrivit autorităților locale – sunt încă în Ceuta, mulți dormind pe străzi și pe plaje.

Președintele exclavei, Juan Jesus Vivas, a cerut marți ajutorul Uniunii Europene pentru asigurarea integrității acestui teritoriu.

„Vom cere să existe o prezență permanentă a Europei la Ceuta”, în special prin intermediul agenției Frontex, a declarat el la Bruxelles înaintea întâlnirii de marți cu comisarul pentru problemele migrației, Magnus Brunner, și cu comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica.

Vivas, membru al Partidului Popular (dreapta), a acuzat Marocul că s-a aflat în spatele celui mai recent aflux masiv de persoane, „prin acțiune sau prin omisiune”.

În schimb, prim-ministrul socialist Pedro Sánchez a dat asigurări joi în parlament că niciun serviciu de informații „nu a prezentat guvernului probe solide că Marocul ar fi planificat sau orchestrat” acest aflux brusc de migranți.

Însă dubiile cu privire la rolul Marocului s-au intensificat săptămâna trecută după dezvăluirea unui raport al poliției, care evidenția „permisivitatea” forțelor de securitate ale acestei țări în timpul crizei.

Justiția spaniolă a deschis luni o anchetă cu privire la criza migranților, bazându-se în principal pe acest raport.