Comisia Europeană a propus miercuri un buget de 199,7 miliarde de euro pentru Uniunea Europeană în 2025, completat cu 72 de miliarde de euro pentru plăți din instrumentul NextGenerationEU. Acest pachet financiar sprijină prioritățile politice ale UE, reflectând modificările convenite în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) din februarie 2024.

Proiectul de buget direcționează fondurile către sectoare strategice, adaptându-se nevoilor statelor membre și partenerilor internaționali, cu scopul de a face Europa mai rezilientă și mai pregătită pentru viitor.

Prin promovarea tranziției verzi și digitale, crearea de locuri de muncă și consolidarea autonomiei strategice a Europei, bugetul urmărește să consolideze rolul UE la nivel mondial. Un accent special îl va primi sprijinirea tehnologiilor critice prin intermediul platformei STEP (Tehnologii strategice pentru Europa), transmite disinfo.md.

Proiectul de buget include, de asemenea, sprijin continuu pentru refugiații sirieni din Turcia și regiune, pentru vecinătatea sudică, inclusiv pentru dimensiunea externă a migrației, precum și pentru Balcanii de Vest. Un sprijin stabil și previzibil va fi asigurat și Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul de buget pentru 2025 face parte din bugetul pe termen lung al Uniunii, adoptat la sfârșitul anului 2020 și modificat în februarie 2024, cu ajustări tehnice ulterioare, și transformă prioritățile sale în rezultate concrete pe an.

Citește mai mult AICI

#2025 #Bugetul UE #propunere

În acest an, 92 de instituții de învățământ din țară au fost reorganizate. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, dintre acestea, 31 și-au sistat activitatea. Alte 56 au trecut la o altă formă de organizare, iar cinci au fuzionat cu alte instituții. În urma schimbărilor, peste 1 900 de elevi au fost transferați la alte școli, transmite IPN.

Ministrul Dan Perciun a precizat că cele mai multe transformări au vizat școlile primare. Astfel, 35 au devenit școli primare-grădinițe, patru au fost reorganizate în școli primare, șapte în grădinițe și trei în gimnazii-grădinițe. Alte patru instituții au devenit filiale ale unor școli, iar trei și-au continuat activitatea ca gimnazii, inclusiv prin preluarea elevilor din alte instituții.

Potrivit ministrului, legislația prevede încetarea activității școlilor cu mai puțin de zece elevi, transformarea gimnaziilor cu mai puțin de 35 de elevi în clasele V-IX în școli primare și reorganizarea școlilor primare cu mai puțin de 30 de elevi în școli primare-grădinițe. Procesul ține cont și de distanța până la instituția alternativă, care nu trebuie să depășească 20 de kilometri, precum și de limba de predare.

Dintre elevii transferați, aproape jumătate învață la mai puțin de zece kilometri de fosta școală, iar 97% – la o distanță de cel mult 20 de kilometri.