Ungaria urmează să preia pe 1 iulie președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Pentru cele 6 luni de mandat, oficialii maghiari au anunțat șapte priorități, printre care aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen și cu frontierele terestre. Pe de altă parte, nu au de gând să impulsioneze negocierile de aderare la Uniunea Europeană pentru Ucraina şi Republica Moldova. Totuși, tratativele vor fi deschise oficial săptămâna viitoare, încă sub președințiua belgiană a Consiliului. Dacă ne va fi afectat procesul de aderare la UE, au răspuns experții Mihai Mogîldea și Andrei Curăraru la emisiunea „Rezoomat” de la RLIVE, moderată de jurnalista Ileana Pîrgaru, ediția de miercuri seara, 19 iunie curent.

„Anul 2030, plus, minus câțiva ani, este un deadline absolut realist de aderare a Republicii Moldova la UE. Ungaria este mai mult despre poziția față de Ucraina, noi fiind priviți la pachet. Președinția Consiliului UE este importantă, dar trebuie să înțelegem că acele pripoane pot fi mai mult de ordin birocratic, cum ar fi amânarea unor ședințe, și această președinție va fi doar pe 6 luni, nu trebuie să ne văicărăm că se blochează procesul. Va conta votul la sfârșit, or am văzut și mesaje pozitive de la oficiali maghiari, care nu au o problemă cu noi, dar este posibil să-și dorească încetinirea pentru toate statele care sunt sub influența Rusiei. Noi trebuie să continuăm reforma justiției, să ducem la capăt vetting și prevetting, și să vedem dacă sunt suficiente, astfel încât oamenii să nu se teamă de justiție, iar procurorii și judecătorii să nu fie la coada în clasamentul încrederii populației”, a explicat Andrei Curăraru de la WatchDog.md.

„Cetățenii vor simți efectele și cred că deja, odată cu deciziile luate în ultima perioadă, ca reducerea tarifelor la roaming, se văd mișcări care contează în viața de zi cu zi. Aceste beneficii vin datorită apropierii față de UE, integrării Republicii Moldova în diferite proiecte și politici ale UE, ca influstructură frontalieră. Odată ce vor fi deschise aceste negocieri de aderare, vom fi pe cont propriu. S-ar putea să existe situații ca să îndeplinim condiții necesare și de aici să fim considerate state care merg mână în mână în proces. Asta trebuie să ne ajute reciproc, sunt destul de multe experiențe care pot fi împărtășite. Ucraina are plusurile și avantajele sale în proces”, este de părere Mihai Mogîldea de la IPRE.

De asemenea, potrivit acestuia, odată ce va fi organizată conferința interguvernamentală UE-Republica Moldova, nu va mai exista vreo decizie politică ori reuniune care să vizeze Republica Moldova. „Așteptarea mea este către primăvara anului viitor, în timpul președinției poloneze a Consiliului UE, să deschidem primul capitol de negociere, capitolul 23, pe justiție. Cel mai probabil Polonia va da o mână de ajutor Republicii Moldova, încât să avem deschiderea Guvernelor UE să inițiem discuții pe primul capitol pe justiție. Capitolul va rămâne deschis pe mai mulți ani, pentru că volumul de muncă e mare și nu va fi închis decât dacă finalizăm munca pe alte capitole. În timpul președinției ungare nu se va întâmpla nimic, dar și pentru că nu va fi cazul. De aceea, am grăbit un pic procesele și am mizat pe conferința în timpul președinției belgiene”, a subliniat Mihai Mogîldea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare UE #Consiliul UE #experti #Republica Moldova #Ungaria

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.