Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    -0.3401%
  • USD
    17.9200
    -0.0413%
  • RUB
    0.2197
    0.2276%
  • RON
    3.7663
    -0.2337%
  • UAH
    0.3945
    0.2028%

Toate știrile

06 noiembrie 2026

Cenzură mediatică la Jocurile Olimpice de la Paris? Acreditările celui mai mare site de specialitate, respinse

19 Iun. 2024, 20:16
 // Categoria: Sport // Autor:  Elena Putregai
19 Iun. 2024, 20:16 // Sport //  Elena Putregai

Insidethegames.biz, site de ştiri şi dezvăluiri din lumea sportului olimpic, ai cărui proprietari sunt necunoscuţi, a anunţat respingerea acreditărilor pentru Jocurile Olimpice de la Paris de către Comitetul Internaţional Olimpic (CIO), scrie AFP.

”Estimăm că suntem interzişi de CIO. Am vrut să trimitem patru sau cinci reporteri şi un fotoreporter la Paris pentru că Jocurile sunt principala acoperire a site-ului”, a declarat, pentru AFP, Oleg Denisov, directorul de operaţiuni al site-ului.

CIO a confirmat marţi că nu a acordat acreditări pentru Insidethegames, dar a refuzat să-şi explice decizia.

Înainte de vânzarea din octombrie 2023, site-ul avea baza în Anglia şi a fost administrat timp de 18 ani de jurnalistul britanic Duncan Mackay, Insidethegames fiind considerat ca o sursă de informare de încredere în sânul mişcării olimpice. A fost la originea mai multor dezvăluiri, în special cel al testului pozitiv al patinatoarei ruse Kamila Valieva, anunţată în timpul JO 2022 de la Beijing.

Noul proprietar, holding-ul Vox Europe Investment, cu sedii în Ungaria şi Marea Britanie, nu şi-a dezvăluit lista acţionarilor. Dar conform lui Denisov, Insidethegames are acum un alt patron, după ce Vox Europe a vândut site-ul societăţii ITG Media DMCC cu sediul la Dubai.

Conform unor informaţii de presă, pe lista acţionarilor de la Vox Europe se afla Umar Kremlev, preşedintele Federaţiei internaţionale de box amator (IBA), exclusă de CIO.

Denisov susţine că ITG nu are însă proprietari ruşi, dar acţionarii societăţii preferă să rămână anonimi în pofida presiunilor exercitate de CIO în noiembrie şi decembrie.

CIO şi Rusia sunt în conflict de câţiva ani, din cauza scandalului de dopaj susţinut de stat din 2014 înaintea Jocurilor de iarnă de la Soci şi, mai recent, după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022.

Sportivii ruşi şi belaruşi, excluşi din competiţiile internaţionale, pot participa la Paris cu statutul de neutri şi prin îndeplinirea unor criterii stricte, fără a putea însă participa la probele pe echipe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Nov. 2026, 11:48
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
06 Nov. 2026, 11:48 // Slider //  Realitatea.md

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) solicită confiscarea a aproape 1.25 de milioane de lei din averea fostei bașcane a Găgăuziei, Evghenia Guțul. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a decis, pe 4 noiembrie, că cererea instituției urmează să fie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Potrivit inspectorilor de integritate, suma reprezintă diferența nejustificată dintre averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile familiei din perioada 2024–2025, transmite Moldova1.

Potrivit actului de constatare emis de ANI la 5 noiembrie 2025, inspectorii au identificat o avere nejustificată în valoare totală de 1.249.679 de lei. Din această sumă, 820.259 de lei reprezintă diferența constatată pentru anul 2024, iar alte 429.420 de lei au fost identificate în urma verificărilor pentru perioada ianuarie–aprilie 2025. Controlul averii a fost inițiat în martie 2025, în urma unei sesizări din oficiu, care viza inclusiv veniturile declarate de Evghenia Guțul drept donații și cadouri primite la evenimente de familie.

Inspectorii ANI au inclus în calculul cheltuielilor suma de 205.500 de lei pentru un colier cu diamante, pe care Evghenia Guțul l-a declarat cu o valoare de un leu. Suma a fost calculată în raport cu pragul prevăzut de legislație pentru declararea bunurilor prețioase, în lipsa documentelor privind prețul real al bijuteriei.

Evghenia Guțul a contestat constatările ANI, susținând că o parte dintre mijloacele financiare provin din donații electorale, economii personale, cadouri de familie și contribuții ale rudelor. Instituția a acceptat explicațiile și documentele referitoare la donațiile din campania electorală din 2023, însă a considerat insuficiente justificările privind alte sume declarate. Potrivit inspectorilor, nu au fost prezentate informații concludente despre identitatea unor donatori, proveniența banilor și capacitatea financiară a acestora de a oferi donațiile respective.

La 2 decembrie 2025, fosta bașcană a contestat în instanță actul de constatare, solicitând anularea acestuia. Ulterior, la 23 decembrie, ANI a depus o cerere prin care a solicitat confiscarea contravalorii averii considerate nejustificate, în folosul statului.

Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție după apariția unui conflict de competență între Curtea de Apel Centru și Judecătoria Chișinău. Prin încheierea din 4 noiembrie 2026, CSJ a stabilit că solicitarea ANI trebuie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Hotărârea privind competența instanței este definitivă.

Decizia Curții Supreme nu înseamnă însă confiscarea automată a banilor. Instanța a stabilit doar cine este competent să examineze cererea, urmând ca judecătorii să se pronunțe asupra temeiniciei solicitării ANI. În cazul în care constatările instituției vor rămâne definitive, Evghenia Guțul riscă și interdicția de a exercita anumite funcții publice pentru o perioadă de trei ani.

Amintim că, pe 5 august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Sentința a fost menținută de Curtea de Apel Centru la 28 mai 2026.

Apărarea a anunțat că va contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție. Acest dosar penal este distinct de procedura privind confiscarea averii nejustificate, inițiată de ANI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!