Pe pagina electronică a Consiliului de Presă a fost publicată Rezoluția Forumului Mass-Media 2025, care a avut loc la Chișinău pe 8 și 9 decembrie. Documentul conține un șir de constatări privind evoluțiile pieței media în ultimul an și mai multe solicitări către autorități, inclusiv să adopte o nouă lege a presei și să asigure protecția reală a profesiei de jurnalist.

În rezoluție se constată că efortul de aliniere a cadrului normativ național în domeniul mass-media la legislația Uniunii Europene necesită accelerare, însă nu în detrimentul consultărilor publice. Subliniind contribuția jurnaliștilor de investigație la deconspirarea unor scheme de manipulare a opiniei publice și tentative criminale de fraudare a alegerilor parlamentare, Forumul Mass-Media constată că spațiul informațional al Republicii Moldova rămâne puternic expus unor forme de ingerință externă, fenomenelor de dezinformare și manipulare, în special pe rețelele sociale și platformele neliniare. Această vulnerabilitate afectează coeziunea socială fragilă și riscă să producă efecte destabilizatoare majore și pe viitor.

Forumul a solicitat autorităților să accelereze procesul de transpunere a legislației europene în reglementările naționale în domeniul mediatic, inclusiv să urgenteze adoptarea și punerea în practică a unei noi legi a presei. În același timp, politicile publice trebuie să creeze condiții pentru dezvoltarea durabilă și sustenabilă a mass-mediei, inclusiv a presei locale, iar una dintre priorități ar trebui să fie formarea profesioniștilor solicitați de piața reală a muncii. Participanții la Forum au cerut garanții reale de protecție a profesiei de jurnalist, inclusiv prevenirea și soluționarea cazurilor ce vizează securitatea colaboratorilor media.

Constatând că prestația profesională a companiei publice regionale Gagauziya Radio Televizionu (GRT) a degradat, fapt confirmat de rapoartele de monitorizare în timpul campaniei electorale, Forumul Mass-Media 2025 a solicitat Adunării Populare a Găgăuziei, ca fondatoare a furnizorului public regional, să asigure revenirea în câmpul legal a activității GRT.

Rezoluția conține mai multe apeluri adresate jurnaliștilor și instituțiilor mass-media, inclusiv: să reflecte în profunzime procesul de aderare la Uniunea Europeană; să monitorizeze implementarea reformelor și utilizarea banilor publici, abordând critic acțiunile autorităților, fără a recurge la autocenzură; să reclame public fiecare caz de împiedicare a activității profesionale etc.

Forumul Mass-Media este cel mai reprezentativ eveniment al comunității jurnalistice din Republica Moldova, în cadrul căruia sunt dezbătute problemele de care se ciocnesc profesioniștii media și consultate potențiale soluții pentru consolidarea unui climat de concurență loială și independență editorială a instituțiilor mass-media. Forumul este organizat anual de Consiliul de Presă, în parteneriat cu Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația Presei Electronice (APEL).

Pe 8 și 9 decembrie 2025, la Chișinău, s-a desfășurat ediția a zecea a Forumului, la care au participat peste 230 de jurnaliști, editori, manageri media, experți naționali și internaționali, dar și reprezentanți ai autorităților și ai partenerilor de dezvoltare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Forumul Mass-Media 2025 s-a desfășurat cu suportul Uniunii Europene, al International Media Support (Danemarca), Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate (Germania), Institute for War and Peace Reporting, Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), Fundației Soros Moldova și al DW Akademie (Germania).

#forum #mass media #rezoluția

Elvețienii sunt chemați duminică, 27 septembrie, la urne pentru a decide dacă regulile privind neutralitatea țării vor fi înăsprite și introduse explicit în Constituție. Propunerea ar limita cooperarea militară cu NATO și participarea Elveției la sancțiuni internaționale, transmite adevărul.ro.

Neutralitatea Elveției este recunoscută la nivel internațional încă din 1815, după încheierea războaielor napoleoniene. Constituția nu stabilește, însă, în detaliu modul în care guvernul trebuie să aplice acest principiu, iar această lipsă de claritate a devenit una dintre temele centrale ale referendumului.

Partidul Poporului Elvețian (SVP), formațiune de dreapta și principalul susținător al inițiativei, consideră că politica tradițională de neutralitate a fost „slăbită” după ce Berna a adoptat sancțiuni împotriva Rusiei, în urma invaziei Ucrainei.

Susținătorii inițiativei au desfășurat în întreaga Elveție o campanie prin care îi îndeamnă pe alegători să respingă implicarea țării în conflicte și să voteze în favoarea menținerii neutralității. Pe afișele distribuite în mai multe zone ale țării apare mesajul „Nu războiului, da neutralității”, însoțit de imagini cu porumbei albi ai păcii. Campania promovează astfel propunerea prin care inițiatorii vor ca statutul de țară neutră al Elveției să fie definit mai strict și protejat prin Constituție.

Ce spun sondajele

Sondajele indică, însă, o opoziție majoritară față de propunere. Unul dintre cele mai recente dintre acestea arată că 68% dintre cei chestionați se opun inițiativei, în timp ce doar 31% o susțin, notează Reuters.

Fabio Wasserfallen, profesor de politică europeană la Universitatea din Berna, a explicat diferența dintre susținerea principiului neutralității și modul în care este aplicat în prezent:

„Alegătorii elvețieni apreciază neutralitatea, dar sunt de acord cu modul în care guvernul o aplică în prezent. De asemenea, ei susțin în general sancțiunile impuse Rusiei în urma războiului din Ucraina și nu vor ca acest lucru să se schimbe”.

Mizele referendumului

Prin modificarea propusă, Constituția ar urma să limiteze inclusiv relațiile militare ale Elveției. Țara nu ar mai putea face parte dintr-o alianță militară sau de apărare și nici nu ar putea desfășura activități de cooperare cu astfel de alianțe, decât în situația în care ar fi atacată.

Inițiativa stabilește condiții stricte și pentru sancțiunile internaționale, astfel că Elveția ar putea participa la asemenea măsuri numai dacă acestea sunt aprobate de Organizația Națiunilor Unite.

Christoph Blocher, miliardarul care susține SVP, consideră că menținerea neutralității este esențială pentru securitatea țării.

„Elveția nu a mai avut un război de 200 de ani pentru că este permanent înarmată și neutră”, a declarat el, susţinând că acest principiu a fost respectat tot mai puțin în ultimii ani, ceea ce a făcut ca Rusia să considere Elveția parte a conflictului din cauza sancțiunilor impuse Moscovei.

De parta cealaltă, ministrul de Externe, Ignazio Cassis, avertizează că adoptarea noilor reguli ar afecta securitatea națională și ar limita inclusiv posibilitatea Elveției de a participa la exerciții și activități de instruire alături de NATO.