Comisia Europeană a prezentat miercuri un raport privind progresele înregistrate în ultimul ani în direcția realizării reciprocității depline în materie de exonerare de vize cu Statele Unite, executivul european subliniind că își menține angajamentul de a sprijini țările care nu au fost încă incluse în Programul Visa Waiver – Bulgaria, Cipru și România – pentru a îndeplini cerințele programului.

“Asigurarea faptului că țările de pe lista UE de scutire de vize renunță la obligativitatea vizelor pentru cetățenii tuturor statelor membre ale UE este un principiu fundamental al politicii UE în materie de vize”, transmite Comisia Europeană.

Executivul de la Bruxelles arată că reuniunile ministeriale UE-SUA privind justiția și afacerile interne din iunie și decembrie 2021, precum și desemnarea și intrarea Croației în programul de scutire de vize al SUA în septembrie, arată că angajamentul diplomatic susținut și sprijinul acordat statelor membre pentru îndeplinirea cerințelor de aderare la programul de scutire de vize al SUA continuă să dea rezultate.

Ca parte a acestor progrese, Comisia amintește că Polonia a intrat, de asemenea, în Programul de scutire de vize al SUA în noiembrie 2019.

“Comisia își menține angajamentul de a realiza reciprocitatea deplină în materie de vize pentru toate statele membre și a colaborat cu Statele Unite, precum și cu Bulgaria, Cipru și România pentru a le ajuta să îndeplinească cerințele Programului de scutire de vize al Statelor Unite“, arată documentul citat.

Comunicarea remisă miercuri în urma reuniunii Colegiului Comisarilor subliniază eforturile și angajamentul continuu al Comisiei Europene de a aborda situația actuală de nereciprocitate, în pofida pandemiei COVID-19. Comunicarea vine în continuarea angajamentului politic exprimat în ultima comunicare din decembrie 2020 de a prezenta Parlamentului European și Consiliului un raport privind evoluțiile din acest domeniu până în decembrie 2021.

După desemnarea Croației în programul Visa Waiver, Bulgaria, România şi Cipru sunt singurele state din Uniunea Europeană ai căror cetăţeni nu pot intra pe teritoriul SUA fără viză.

Dintre cele patru state, Croația este cel mai nou membru al UE, din anul 2013.

Includerea celor patru țări UE în programul Visa Waiver s-a aflat pe masa discuțiilor și la summitul dintre Uniunea Europeană și SUA din luna iunie, de la Bruxelles, dar și la reuniunile ministeriale UE – Statele Unite.

“Salutăm progresele înregistrate de Statele Unite și de UE în direcția îndeplinirii de către alte state membre ale UE a cerințelor necesare pentru călătoriile fără viză în Statele Unite”, au consemnat președintele american Joe Biden și liderii Comisiei Europene și Consiliului European.

Apoi, Statele Unite și Uniunea Europeană au salutat progresele înregistrate de cele patru state membre ale UE – România, Bulgaria, Cipru și Croația – care nu au fost incluse încă în programul Visa Waiver, într-o declarație comună adoptată de SUA și UE la finalul unei reuniuni la nivelul miniștrilor afacerilor interne, desfășurată tot în luna iunie.

Recent, secretarul american pentru securitate internă, Alejandro Mayorkas, a declarat că Statele Unite iau în considerare adăugarea a patru ţări – Israel, Cipru, Bulgaria și România – în programul de renunţare la obligativitatea vizelor. Anunțul lui Mayorkas a venit după ce, pe 29 septembrie, Statele Unite au inclus Croaţia în Programul Visa Waiver, astfel încât cetăţenii acestei ţări vor putea intra fără viză pe teritoriul american pentru o şedere de până la 90 de zile. Decizia a intrat în vigoare la 23 octombrie.

Mai mult, la începutul lunii octombrie, Parlamentul European a adoptat, cu o majoritate covârșitoare, o rezoluție referitoare la viitoarele relații UE-SUA, în care eurodeputații solicită un parteneriat între egali cu SUA pentru a aborda provocările globale și între care a fost adoptat și un amendament prin care legislativul european solicită Statelor Unite să accelereze procesul de aderare al României, Bulgariei și Ciprului la programul de exceptare de vize Visa Waiver.

Potrivit legislației SUA privind imigrația și cetățenia, pentru ca Statele Unite să elimine vizele pentru România, rata de respingere a candidaților trebuie să fie sub 3%, însă la începutul anului 2020 aceasta era de 10.44%.

VWP este un parteneriat de securitate cuprinzător între Statele Unite și țările desemnate, care facilitează călătoriile internaționale în Statele Unite pentru afaceri sau turism fără viză pentru o perioadă de până la 90 de zile, protejând în același timp securitatea națională.

Pentru a participa la VWP, o țară trebuie să îndeplinească în permanență cerințe legate de combaterea terorismului, aplicarea legii, aplicarea legii privind imigrația, securitatea documentelor și gestionarea frontierelor. Aceste cerințe includ o rată de refuzuri de vize pentru neimigranți mai mică de trei procente, emiterea de documente de călătorie sigure și colaborarea strânsă cu autoritățile americane de aplicare a legii și de combatere a terorismului.

#Romania #SUA #Visa

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.