Comisia Europeană a prezentat miercuri un raport privind progresele înregistrate în ultimul ani în direcția realizării reciprocității depline în materie de exonerare de vize cu Statele Unite, executivul european subliniind că își menține angajamentul de a sprijini țările care nu au fost încă incluse în Programul Visa Waiver – Bulgaria, Cipru și România – pentru a îndeplini cerințele programului.

“Asigurarea faptului că țările de pe lista UE de scutire de vize renunță la obligativitatea vizelor pentru cetățenii tuturor statelor membre ale UE este un principiu fundamental al politicii UE în materie de vize”, transmite Comisia Europeană.

Executivul de la Bruxelles arată că reuniunile ministeriale UE-SUA privind justiția și afacerile interne din iunie și decembrie 2021, precum și desemnarea și intrarea Croației în programul de scutire de vize al SUA în septembrie, arată că angajamentul diplomatic susținut și sprijinul acordat statelor membre pentru îndeplinirea cerințelor de aderare la programul de scutire de vize al SUA continuă să dea rezultate.

Ca parte a acestor progrese, Comisia amintește că Polonia a intrat, de asemenea, în Programul de scutire de vize al SUA în noiembrie 2019.

“Comisia își menține angajamentul de a realiza reciprocitatea deplină în materie de vize pentru toate statele membre și a colaborat cu Statele Unite, precum și cu Bulgaria, Cipru și România pentru a le ajuta să îndeplinească cerințele Programului de scutire de vize al Statelor Unite“, arată documentul citat.

Comunicarea remisă miercuri în urma reuniunii Colegiului Comisarilor subliniază eforturile și angajamentul continuu al Comisiei Europene de a aborda situația actuală de nereciprocitate, în pofida pandemiei COVID-19. Comunicarea vine în continuarea angajamentului politic exprimat în ultima comunicare din decembrie 2020 de a prezenta Parlamentului European și Consiliului un raport privind evoluțiile din acest domeniu până în decembrie 2021.

După desemnarea Croației în programul Visa Waiver, Bulgaria, România şi Cipru sunt singurele state din Uniunea Europeană ai căror cetăţeni nu pot intra pe teritoriul SUA fără viză.

Dintre cele patru state, Croația este cel mai nou membru al UE, din anul 2013.

Includerea celor patru țări UE în programul Visa Waiver s-a aflat pe masa discuțiilor și la summitul dintre Uniunea Europeană și SUA din luna iunie, de la Bruxelles, dar și la reuniunile ministeriale UE – Statele Unite.

“Salutăm progresele înregistrate de Statele Unite și de UE în direcția îndeplinirii de către alte state membre ale UE a cerințelor necesare pentru călătoriile fără viză în Statele Unite”, au consemnat președintele american Joe Biden și liderii Comisiei Europene și Consiliului European.

Apoi, Statele Unite și Uniunea Europeană au salutat progresele înregistrate de cele patru state membre ale UE – România, Bulgaria, Cipru și Croația – care nu au fost incluse încă în programul Visa Waiver, într-o declarație comună adoptată de SUA și UE la finalul unei reuniuni la nivelul miniștrilor afacerilor interne, desfășurată tot în luna iunie.

Recent, secretarul american pentru securitate internă, Alejandro Mayorkas, a declarat că Statele Unite iau în considerare adăugarea a patru ţări – Israel, Cipru, Bulgaria și România – în programul de renunţare la obligativitatea vizelor. Anunțul lui Mayorkas a venit după ce, pe 29 septembrie, Statele Unite au inclus Croaţia în Programul Visa Waiver, astfel încât cetăţenii acestei ţări vor putea intra fără viză pe teritoriul american pentru o şedere de până la 90 de zile. Decizia a intrat în vigoare la 23 octombrie.

Mai mult, la începutul lunii octombrie, Parlamentul European a adoptat, cu o majoritate covârșitoare, o rezoluție referitoare la viitoarele relații UE-SUA, în care eurodeputații solicită un parteneriat între egali cu SUA pentru a aborda provocările globale și între care a fost adoptat și un amendament prin care legislativul european solicită Statelor Unite să accelereze procesul de aderare al României, Bulgariei și Ciprului la programul de exceptare de vize Visa Waiver.

Potrivit legislației SUA privind imigrația și cetățenia, pentru ca Statele Unite să elimine vizele pentru România, rata de respingere a candidaților trebuie să fie sub 3%, însă la începutul anului 2020 aceasta era de 10.44%.

VWP este un parteneriat de securitate cuprinzător între Statele Unite și țările desemnate, care facilitează călătoriile internaționale în Statele Unite pentru afaceri sau turism fără viză pentru o perioadă de până la 90 de zile, protejând în același timp securitatea națională.

Pentru a participa la VWP, o țară trebuie să îndeplinească în permanență cerințe legate de combaterea terorismului, aplicarea legii, aplicarea legii privind imigrația, securitatea documentelor și gestionarea frontierelor. Aceste cerințe includ o rată de refuzuri de vize pentru neimigranți mai mică de trei procente, emiterea de documente de călătorie sigure și colaborarea strânsă cu autoritățile americane de aplicare a legii și de combatere a terorismului.

#Romania #SUA #Visa

O discuție tensionată a avut loc în platoul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV, unde invitații au vorbit despre dronele care au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova și despre capacitatea sistemelor existente de a le detecta. Consilierul PAS din Durlești, Oleg Popușoi, viceprimarul municipiului Chișinău, Victor Pruteanu, și fostul primar al capitalei, Dorin Chirtoacă, au avut un schimb de replici pe tema eficienței radarului și a măsurilor necesare pentru protejarea spațiului aerian.

Victor Pruteanu a criticat autoritățile pentru faptul că Republica Moldova dispune de un radar pentru care au fost cheltuite milioane de euro, dar care, în opinia sa, nu a reușit să detecteze toate dronele care au survolat teritoriul țării.

„Noi avem un radar de aproximativ 15 milioane de euro. Întrebarea este: care sunt capacitățile și limitele acestui sistem dacă până acum nu puteau fi văzute și detectate toate dronele?”, a declarat Victor Pruteanu.

În replică, Oleg Popușoi a susținut că, în urmă cu aproximativ șapte ani, Republica Moldova nu avea capacitatea de a detecta dronele mici care zboară la altitudini joase.

„Cu șapte ani în urmă, noi, în general, nu aveam capacitatea de a vedea aceste drone. La moment, noi putem să le vedem”, a declarat Popușoi.

Dorin Chirtoacă a subliniat că radarul este doar una dintre componentele necesare pentru protejarea spațiului aerian și că autoritățile au nevoie și de un sistem eficient de alertare, dar și de mijloace de interceptare.

„Noi avem nevoie de radar, nu se discută, și foarte bine că este, dar noi avem nevoie de alertă. Iar după aceea avem nevoie de mijloace de interceptare”, a declarat Chirtoacă.

Invitații au discutat și despre sistemul național de alertare MD-ALERT, precum și despre sprijinul de 120 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană pentru consolidarea capacităților de apărare antiaeriană ale Republicii Moldova.

Totodată, în cadrul emisiunii s-a atras atenția că tehnologiile utilizate de drone evoluează rapid, iar sistemele de detectare și apărare trebuie adaptate constant la noile tipuri de amenințări.