Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

DOC Argumente fără sens! Peste 15 ori, CSJ a refuzat în decembrie cererile de strămutare ale avocatului lui Plahotniuc

29 Dec. 2021, 16:35
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
29 Dec. 2021, 16:35 // Societate //  Realitatea.md

În 2021, Lucian Rogac, avocatul lui Vlad Plahotniuc, fostul lider PDM, acum fugar, a depus o serie de cereri de strămutare, iar Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție (CSJ) s-a expus pe ele, în perioada septembrie-decembrie curent, respingându-le. Spre exemplu, ultima cerere se referă la strămutarea de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad a judecătorii unei cauze privind recursul declarat împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care a fost autorizată aplicarea sechestrului pe bunurile al căror beneficiar este Vlad Plahotniuc. Magistrații CSJ au… respins-o, decizia fiind publicată miercuri, 29 decembrie curent.

Avocatul Lucian Rogac a argumentat că de mai multe ori a fost modificată componența completului de judecată a Curții de Apel Chișinău, fără a fi invocat cazul excepțional, așa cum prevede legislația. „Astfel, au apărut temeiuri rezonabile de a considera că judecătorii Curţii de Apel Chișinău nu vor fi imparțiali și independenți la adoptarea hotărârii”.

Cererea în cauză a fost examinată de judecătorii Cobzac Elena și Plămădeală Ghenadie, preşedintele completului fiind Diaconu Iurie. Potrivit lor, CSJ strămută judecarea unei cauze penale de la instanţa competentă la o altă instanţă egală în grad în cazul în care prin aceasta se poate obţine soluționarea ei rapidă şi se asigură desfășurarea normală a procesului. „Sub acest aspect se atestă că, argumentele invocate de avocat în cererea de strămutare nu sunt relevante împrejurărilor care ar genera vreun temei de drept, din categoria celor enunțate, pentru strămutarea cauzei penale la o altă instanță egală în grad”.

„Mai mult, esența motivelor menționate de petiționar denotă o eventuală situație de incompatibilitate a judecătorilor, soluționarea cărei, inclusiv contestarea soluției adoptate, prevede o altă procedură, cea stipulată în art. 33-35 Cod de procedură penală. Împrejurările expuse impun, astfel, soluția respingerii cererii respective, ca fiind neîntemeiată”, au conchis judecătorii.

Amintim că a fost pus sechestru pe o serie de bunuri și mijloace bănești ale lui Vlad Plahotniuc vizat în mai multe dosare, dar în primul rând ca în cel unde apare ca unul dintre principalii beneficiari ai furtului miliardului, adică dosarul cu denumirea generică „frauda bancară”.

Fostul politician a fugit din țară în iunie 2019, după ce partidul pe care-l conducea a cedat în fața coaliției formate între Blocul ACUM (PAS și Platforma DA) cu PSRM, majoritatea parlamentară care s-a destrămat în noiembrie 2019, fiind urmată de una neformală între socialiști și Partidul ȘOR. Ultima dată s-a zvonit că acesta s-ar ascunde în Cipru de Nord.

Circa 11 milioane de lei din frauda bancară au ajuns în caznaua statului! Banii au fost sechestrați de la Plahotniuc

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.