Un bărbat din Orhei a fost condamnat la trei ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru furtul unei mașini. Incidentul s-a produs în noaptea de 31 mai 2025.

Inculpatul de 34 de ani, angajat la o spălătorie auto din Chișinău, a sustras un automobil „BMW seria 5” ce i-a fost încredințat pentru spălare. Acesta s-a deplasat cu vehiculul în afara municipiului, abandonându-l ulterior în raionul Telenești. Din interior, bărbatul a furat un laptop, o pereche de ochelari, încălțăminte și un parfum, bunuri în valoare totală de 60.000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Persoana și-a recunoscut integral vina, cauza fiind examinată în procedură simplificată. De asemenea, instanța a dispus încasarea din contul acestuia a cheltuielilor judiciare.

#bărbat condamnat #Furt #masina

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.