A început admiterea în învățământul liceal, sesiunea 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării (MEC), concursul de admitere în clasa a X-a în liceele publice și private din țară se organizează în două etape: 14 iulie – 1 august și 04 – 13 august.

Calendarul primei etape de admitere (14 iulie – 1 august 2025) include: 4 – 23 iulie (depunerea actelor pentru înscrierea la concursul de admitere în liceu); 24 iulie (desfășurarea probelor de concurs); 27 iulie ( afișarea rezultatelor la proba suplimentară de concurs pentru licee cu admitere în baza probelor suplimentare); 24 – 26 iulie (concursul dosarelor și stabilirea listelor finale ale elevilor admiși); 27 iulie (anunțarea rezultatelor concursului de admitere); 28 – 30 iulie (prezentarea de către candidați a documentelor justificative ce confirmă opțiunea finală de înmatriculare în liceu) 31 iulie – 01 august (transmiterea raportului cu rezultatele sesiunii de admitere către Organele Locale de Specialitate în Domeniul Învățământului (OLDSI)).

„Elevii, absolvenți de gimnaziu, sunt așteptați în perioada 14 – 23 iulie 2025, să depună, în format electronic sau pe suport de hârtie, dosarul de participare la concursul de admitere la instituția liceală pentru care optează. Reamintim că elevii au dreptul să opteze pentru mai multe licee.

La data de 27 iulie 2025 vor fi anunțate rezultatele concursului, elevii având trei zile (28-30 iulie 2025) pentru prezentarea de către candidați a documentelor justificative ce confirmă opțiunea finală de înmatriculare în liceu”, transmite MEC.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că cea de-a două etapă de admitere se va desfășura în perioada 04 – 13 august, doar în liceele unde, în prima etapă, au fost depuse cereri pentru cel puțin 75% din locurile planificate. Actele pentru înscrierea la concurs vor fi depuse în perioada 04-07 august 2025, iar la data de 08 august 2025 va avea loc concursul dosarelor și stabilirea listelor finale ale elevilor admiși. Pe data de 09 august vor fi anunțate rezultatele concursului de admitere. Candidații admiși vor prezenta documentele justificative la 11 – 12 august, iar transmiterea raportului final către OLSDÎ se va face la 13 august 2025.

Instituția precizează că, pentru prima dată, 26 de licee din țară planifică admiterea elevilor la profilul general, instituit prin recenta modificare a Codului educației, ca profil distinct în învățământul liceal. Acesta va permite liceelor cu o singură clasă să asigure elevilor un parcurs echilibrat de studiere a disciplinelor de referință profilului real și umanist.

#admitere #concurs #elevi #licee #MEC

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.