Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

A început cursa pentru șefia ONU. Șapte candidați luptă pentru funcția lui Antonio Guterres

28 Iul. 2026, 11:16
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
28 Iul. 2026, 11:16 // În Lume //  Realitatea.md

Bătălia pentru conducerea Organizației Națiunilor Unite a început oficial. Șapte candidați din America Latină, Africa și Caraibe aspiră la funcția de secretar general al ONU, mandatul urmând să înceapă la 1 ianuarie 2027, după încheierea celui de-al doilea mandat al lui Antonio Guterres, transmite antena3.ro. 

Printre favoriți se numără Rafael Grossi, actualul director general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Diplomatul argentinian, în vârstă de 65 de ani, este apreciat pentru rolul său în gestionarea dosarului nuclear iranian și pentru misiunea AIEA la centrala nucleară Zaporojie din Ucraina. Sprijinul celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate îl plasează în rândul principalilor pretendenți.

FOTO: Rafael Grossi

În cursă se află și Rebeca Grynspan, economistă și fost vicepreședinte al Costa Ricăi, care conduce în prezent Conferința ONU pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD). Dacă va fi aleasă, ea va deveni prima femeie secretar general al ONU. Grynspan promovează reformarea organizației, egalitatea de gen și consolidarea multilateralismului.

FOTO: Rebeca Grynspan

O altă candidată este Michelle Bachelet, fostă președintă a statului Chile și fost Înalt Comisar ONU pentru Drepturile Omului. Deși beneficiază de o vastă experiență internațională, candidatura sa a fost afectată de retragerea sprijinului guvernului chilian și de criticile formulate de unii oficiali americani.

FOTO: Michelle Bachelet

Africa este reprezentată de fostul președinte al Senegalului, Macky Sall, care pledează pentru reformarea Consiliului de Securitate și pentru o reprezentare mai echitabilă a statelor în curs de dezvoltare. El susține că actualele provocări globale impun un nou model de cooperare internațională.

FOTO: Macky Sall

Printre candidați se numără și Maria Fernanda Espinosa, fost ministru de Externe și al Apărării în Ecuador, precum și fostă președintă a Adunării Generale a ONU. Ea promite o organizație mai eficientă și orientată spre rezultate, bazată pe priorități clare și încredere politică.

FOTO: Maria Fernanda Espinosa

Guyana o propune pe Carolyn Rodrigues Birkett, actuală reprezentantă permanentă la ONU și fost ministru de Externe. Dacă va câștiga, aceasta va deveni prima femeie și prima persoană din Caraibe care va conduce Organizația Națiunilor Unite. Programul său pune accent pe prevenirea conflictelor și combaterea schimbărilor climatice.

FOTO: Carolyn Rodrigues Birkett

Cel de-al șaptelea candidat este diplomatul ugandez Olara Otunnu, fost secretar general adjunct al ONU. În vârstă de 75 de ani, acesta promite accelerarea reformelor instituționale, soluționarea marilor conflicte internaționale și crearea unui organism special pentru supravegherea dezvoltării inteligenței artificiale la nivel global.

FOTO: Olara Otunnu

Noul secretar general va fi ales de Adunarea Generală a ONU, la recomandarea Consiliului de Securitate, unde cei cinci membri permanenți – Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit – dețin drept de veto, ceea ce face ca susținerea lor să fie decisivă în desemnarea viitorului lider al organizației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.