Rata totală de promovare a examenului național de bacalaureat a ajuns la 81,9% în anul 2026, în creștere față de 79,17% în anul 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării (MEC), în total, 18.437 de candidați au fost admiși la examen, dintre care 15.100 au promovat.

Cea mai ridicată rată de promovare a fost înregistrată în rândul absolvenților de licee, unde 96,11% dintre candidați au obținut diploma de bacalaureat. Astfel, din cei 11.887 de liceeni înscriși, 11.425 au promovat examenul.

În cazul candidaților din colegii și centre de excelență, rata de promovare a fost de 66,55%, ceea ce înseamnă că 2.607 dintre cei 3.917 candidați au promovat examenul.

Dintre cei 243 de candidați înscriși din universități, 146 au promovat, rata de promovare pentru această categorie fiind de 60,08%. Totodată, în regim de externat au promovat 393 dintre cei 551 de candidați, ceea ce reprezintă o rată de promovare de 71,32%.

Totodată, în cazul restanțierilor din sesiunile anterioare, 529 dintre cei 1.839 de candidați au reușit să promoveze examenul, rata de promovare fiind de 28,76%.

Rezultatele din acest an indică și o îmbunătățire a performanțelor absolvenților de licee teoretice. Media generală a mediilor obținute la examenul național de bacalaureat a crescut la 7,53, comparativ cu 7,37 în sesiunea din 2025.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, sesiunea din acest an s-a remarcat printr-un număr mai redus de încălcări ale regulamentului. Un singur candidat a fost eliminat din examen pentru fraudă, față de șapte în sesiunea precedentă.

#bacalaureat #creștere #ministerul educatiei #rata de promovare

Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul noii legi privind mass-media, care introduce un Registru al transparenței proprietății și finanțării furnizorilor de servicii media și noi reguli privind concentrările pe piața media, transmite IPN. Registrul va fi gestionat de Ministerul Culturii, iar înscrierea va fi benevolă și nu va condiționa desfășurarea activității mass-media.

Totuși, accesul la mecanismele de sprijin public, inclusiv la Fondul pentru subvenționarea mass-mediei, va fi condiționat de înscrierea în Registru și de respectarea celorlalte cerințe legale. Potrivit sursei citate, proiectul obligă furnizorii de servicii media să asigure transparența proprietății și finanțării și introduce criterii pentru evaluarea concentrărilor pe piața media, inclusiv prin prisma impactului asupra pluralismului și independenței editoriale.

Noua lege interzice cenzura și prevede protecția independenței editoriale. Constrângerea, intimidarea sau presiunile exercitate asupra jurnaliștilor pentru a le influența activitatea vor atrage răspundere în condițiile legii. Sunt prevăzute și măsuri suplimentare pentru protecția jurnaliștilor în timpul conflictelor, protestelor și manifestațiilor.

Cadrul legal este extins și asupra mediului digital. Proiectul definește noțiunea de „platformă online” și stabilește responsabilități pentru conținutul jurnalistic distribuit în acest spațiu. Furnizorii vor trebui, de asemenea, să verifice în continuare conținutul produs cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială.

Documentul introduce noțiunea de „dezinformare” și stabilește reguli privind pluralismul mediatic, responsabilitatea editorială și concentrările pe piața media. Totodată, sunt clarificate atribuțiile Ministerului Culturii, Consiliului Audiovizualului și Consiliului Concurenței.