Azi are loc cel de al 23-lea summit UE-China, care se va desfășura prin videoconferință. Evenimentul a fost amânat de câteva ori până acum, din cauza deteriorării relațiilor. Câteva zile în urmă Consiliul European a anunțat că summit UE-China se va desfășura la 1 aprilie 2022, prin videoconferință. Ulterior, informația a fost confirmată și de ministerul de externe de la Beijing.

În comuncat emis de Consiliul European înainte de a începe summitul virtual este anunțat că:

„UE va profita de ocazie pentru a sublinia necesitatea de a susține ordinea internațională bazată pe norme și valorile universale. UE va solicita reluarea dialogului UE-China privind drepturile omului, în mod substanțial”

Președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu Înaltul Reprezentant, Josep Borrell, reprezentând UE, se vor întâlni cu prim-ministrul chinez, Li Keqiang, iar după-amiaza cu președintele chinez, Xi Jinping.

„Principalele subiecte abordate la summit vor fi războiul din Ucraina, angajamentul comunității internaționale de a sprijini Ucraina, criza umanitară dramatică generată de agresiunea Rusiei, caracterul destabilizator al acesteia pentru ordinea internațională și impactul său inerent la nivel mondial” este menționat într-un comuncat emis de Consiliul European.

Liderii vor discuta, de asemenea, despre situația relațiilor bilaterale și despre domenii de interes comun, cum ar fi schimbările climatice, biodiversitatea și sănătatea, precum și despre modalitățile de asigurare a unei relații comerciale mai echilibrate și reciproce.

Summitul UE-China precedent s-a desfășurat la 22 iunie 2020, iar reuniunea liderilor UE-China a avut loc la 30 decembrie 2020.

În urmă cu două săptămâni, fără a menționa China, liderii G7 au făcut aluzie la eventualitatea ca Beijingul să ofere Rusiei asistență militară sau financiară. Săptămâna trecută, președintele american Joe Biden a declarat după întâlnirile cu șefii de stat și de guvern din NATO și G7, că l-a avertizat pe președintele Chinei că dacă ajută Rusia în invazia din Ucraina vor exista consecințe față de statul asiatic, în special în ce privește relațiile economice pe care le are cu Occidentul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#liderii UE #războiul din Ucraina #summit UE-China

Tariful la energia electrică ar putea crește, însă majorarea nu va ajunge la 30%, a declarat Vasile Tofan, explicând că scumpirea solicitată de Energocom vizează doar o parte din energia cumpărată de furnizorii Premier Energy și FEE Nord. Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu cu jurnalistul Nicolae Chicu.

Potrivit lui Tofan, Energocom este unul dintre furnizorii de energie electrică pentru cele două companii care livrează curent consumatorilor din Republica Moldova. Premier Energy deservește centrul și sudul țării, inclusiv municipiul Chișinău, iar FEE Nord – regiunea de nord.

Tofan a explicat că ponderea energiei furnizate de Energocom în totalul livrărilor celor două companii variază în funcție de sezon. Vara, aceasta reprezintă aproximativ 15%, iar iarna poate ajunge la circa 35%. O mare parte din această energie provine de la centralele electrice de termoficare, inclusiv CET Nord și Termoelectrica, unde producția este influențată de prețul gazelor naturale.

„Nu e 100%”, a subliniat Tofan, referindu-se la ponderea energiei pentru care Energocom a solicitat majorarea tarifului. El a precizat că această componentă reprezintă doar o parte din prețul final achitat de consumatori.

În acest context, Tofan a declarat că nu poate anticipa exact cât ar putea crește tariful final, dar a respins estimările potrivit cărora energia electrică s-ar putea scumpi cu 30%.

„Probabil vom avea careva creșteri la energia finală, dar nu 30%”, a afirmat acesta.

Tofan a mai atras atenția asupra informațiilor neverificate care circulă pe rețelele sociale și a recunoscut că autoritățile trebuie să comunice mai clar despre evoluția tarifelor și motivele eventualelor scumpiri.

Totodată, el a spus că ultimele 90 de zile au fost marcate de numeroase situații de criză, care i-au ocupat mult timp, în detrimentul reformelor și al atragerii investițiilor.