Azi are loc cel de al 23-lea summit UE-China, care se va desfășura prin videoconferință. Evenimentul a fost amânat de câteva ori până acum, din cauza deteriorării relațiilor. Câteva zile în urmă Consiliul European a anunțat că summit UE-China se va desfășura la 1 aprilie 2022, prin videoconferință. Ulterior, informația a fost confirmată și de ministerul de externe de la Beijing.

În comuncat emis de Consiliul European înainte de a începe summitul virtual este anunțat că:

„UE va profita de ocazie pentru a sublinia necesitatea de a susține ordinea internațională bazată pe norme și valorile universale. UE va solicita reluarea dialogului UE-China privind drepturile omului, în mod substanțial”

Președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu Înaltul Reprezentant, Josep Borrell, reprezentând UE, se vor întâlni cu prim-ministrul chinez, Li Keqiang, iar după-amiaza cu președintele chinez, Xi Jinping.

„Principalele subiecte abordate la summit vor fi războiul din Ucraina, angajamentul comunității internaționale de a sprijini Ucraina, criza umanitară dramatică generată de agresiunea Rusiei, caracterul destabilizator al acesteia pentru ordinea internațională și impactul său inerent la nivel mondial” este menționat într-un comuncat emis de Consiliul European.

Liderii vor discuta, de asemenea, despre situația relațiilor bilaterale și despre domenii de interes comun, cum ar fi schimbările climatice, biodiversitatea și sănătatea, precum și despre modalitățile de asigurare a unei relații comerciale mai echilibrate și reciproce.

Summitul UE-China precedent s-a desfășurat la 22 iunie 2020, iar reuniunea liderilor UE-China a avut loc la 30 decembrie 2020.

În urmă cu două săptămâni, fără a menționa China, liderii G7 au făcut aluzie la eventualitatea ca Beijingul să ofere Rusiei asistență militară sau financiară. Săptămâna trecută, președintele american Joe Biden a declarat după întâlnirile cu șefii de stat și de guvern din NATO și G7, că l-a avertizat pe președintele Chinei că dacă ajută Rusia în invazia din Ucraina vor exista consecințe față de statul asiatic, în special în ce privește relațiile economice pe care le are cu Occidentul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#liderii UE #războiul din Ucraina #summit UE-China

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.