Ashley Summers, o tânără mamă a doi copii, în vârstă de 35 de ani, din Indiana, SUA, a murit în luna iulie după ce a băut prea multă apă într-un timp scurt, a anunțat familia sa.

Ashley se afla într-o excursie la Lacul Freeman din Indiana pe 4 iulie, când le-a spus celor din jur că se simte deshidratată, amețită și că nu a băut suficientă apă. După ce a consumat mai multe sticle de apă într-un interval scurt, a plecat acasă, unde a leșinat în garaj. Familia ei a dus-o de urgență la Spitalul IU Health Arnett, dar ea nu și-a recăpătat niciodată cunoștința, corpul ei cedând din cauza toxicității apei.

„Când ne-au spus despre toxicitatea apei a fost un șoc și ne-am întrebat dacă există o astfel de problemă”, a declarat pentru WRTV fratele tinerei, Devon Miller. „Ne-a spus cineva că Ashley a băut patru sticle de apă în 20 de minute, adică doi litri de apă, iar cantitatea asta trebuie consumată într-o zi întreagă”, a adăugat el.

„Este relativ rar”, a spus doctorul Alok Harwani. „Ceea ce ne îngrijorează acum este ce se poate întâmpla dacă bem prea multă apă într-o perioadă scurtă de timp, pentru că rinichii pot curăța doar un litru de apă pe oră”.

El a mai spus că o persoană care stă foarte mult timp afară, pe vreme caldă, să mănânce sau să bea produse cu electroliți, precum fructele sau Gatorade, pe lângă apa plată, pentru că ajută la menținerea echilibrului de apă și sodiu în sânge.

Harwani atrage atenția că oamenii trebuie să fie atenți la cum se simt, dacă încep să amețească sau să se simtă foarte obosiți dintr-o dată.

„Unii pacienții simt uneori că încep să aibă dureri de cap sau nu se simt bine în general. Astea pot fi semnale a unei intoxicări premature cu apă”, adaugă el.

Nu este primul caz în care o persoană își pierde viața din cauza toxicității apei. Alte persoane au murit după ce au participat la concursuri de băut sau ritualuri în facultate.

#a murit #apa #intoxicație #SUA

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.