Gheorghe Borș, procuror în cadrul Procuraturii Generale, nu a promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, fiind audiat în calitate de candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

Potrivit Comisiei, Borș nu „întrunește criteriile de integritate financiară și etică”.

„Informația detaliată despre rezultatul evaluării se conține în decizia transmisă candidatului și CSP-ului, instituția responsabilă de organizarea concursului în acest caz. Candidatul poate accepta sau refuza publicarea deciziei Comisiei Pre-Vetting, potrivit prevederilor Legii nr. 26/2022. Dacă în 48 de ore din momentul primirii deciziei, candidatul nu notifică Comisia despre refuzul privind publicarea deciziei, aceasta va fi plasată pe pagina web a Comisiei, în formă depersonalizată. Decizia este cu drept de atac și poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție în 5 zile din data recepționării, fără respectarea procedurii prealabile. Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs. Doar candidații care promovează evaluarea Comisiei Pre-Vetting sunt eligibili pentru funcția de membru în CSP”, anunță Comisia Pre-Vetting.

Interviul cu Gheorghe Borș a durat puțin peste o oră, iar întrebările membrilor Comisiei adresate candidatului s-au referit la aspecte ce țin de integritatea financiară a acestuia, se mai arată în nota informativă a Comisiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Gheorghe Borş și-a făcut studiile la Universitatea din Iaşi, iar cariera a început-o în anul 1998, în Procuratura din Hînceşti. La 22 decembrie 2017, a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Generale, secția politici, reforme și management al proiectelor, scrie anticoruptie.md.

În 2021, după decesul tatălui, omul legii a moştenit o casă de locuit cu suprafaţa de 127,3 metri pătraţi, evaluată la 100.000 de lei, terenul aferent gospodăriei şi 7 terenuri cu destnaţie agricolă. Acuzatorul are de achitat trei credite: de 160.000 lei, până în 2033, şi altele două, contractate anul trecut, în sumă totală de 65.887 lei, până în 2023.

Gheorghe Borş a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 364.192 de lei, iar soţia sa, angajată la Procuratura Hânceşti, a fost remunerată cu 175.355 lei.Anul trecut. Asociaţia Procurorilor i-a acordat acuzatorului un ajutor de 15.000 lei în legătură cu decesul tatălui.

#CSP #evaluare #Gheorghe Bors

Prețurile carburanților au crescut puternic în mai multe țări europene, însă diferențele dintre state sunt uriașe. În timp ce în unele țări un litru de benzină costă mai puțin de 1,5 euro, în altele prețul trece de 2,5 euro, potrivit unei analize publicate de Blick, pe baza datelor Touring Club Suisse (TCS).

Cea mai ieftină benzină dintre cele 19 țări analizate se găsește în Kosovo, unde un litru de benzină 95 costă aproximativ 1,39 euro, iar motorina – circa 1,59 euro. Croația urmează cu aproximativ 1,68 euro pentru benzină și 1,80 euro pentru motorină. Suedia este o altă surpriză, cu un preț de aproximativ 1,54 euro pentru benzină și 1,92 euro pentru motorină.

În România prețurile sunt mai mici decât în multe dintre statele din vestul Europei. Datele TCS indică aproximativ 1,82 euro pentru un litru de benzină și 1,92 euro pentru motorină.

La polul opus se află Danemarca, unde benzina costă aproximativ 2,55 euro litrul, iar motorina ajunge la 2,65 euro. În Olanda, prețurile sunt de circa 2,49 euro pentru benzină și 2,47 euro pentru motorină. Germania are un preț de aproximativ 2,31 euro pentru benzină și 2,33 euro pentru motorină.

Franța și Elveția se numără, de asemenea, printre țările cu prețuri ridicate. Potrivit datelor TCS, benzina ajunge în Franța la aproximativ 2,05 euro, iar motorina la circa 2,17 euro. În Elveția, benzina costă aproximativ 2,28 euro, iar motorina ajunge la circa 2,62 euro litrul.

În cazul Spaniei, un litru de benzină costă aproximativ 1,68 euro, iar motorina – 1,78 euro. Analiza Blick arată că diferențele dintre țări sunt influențate inclusiv de politica fiscală, Spania aplicând reduceri fiscale pentru carburanți.

Astfel, între Kosovo, unde benzina costă aproximativ 1,39 euro litrul, și Danemarca, unde ajunge la 2,55 euro, diferența este de peste 1,1 euro pentru fiecare litru. La un rezervor de 50 de litri, diferența poate ajunge la aproape 60 de euro.

În acest clasament nu se regăsește și Republica Moldova, însă prețurile de la noi pot fi puse în oglindă cu cele europene. Pentru 23 septembrie, ANRE a stabilit un preț maxim de 34,04 lei pentru un litru de benzină A95 ( 1,69 euro) și de 36,63 lei pentru un litru de motorină (1,82 euro), ceea ce plasează Moldova printre țările europene cu prețuri mai ridicate la carburanți, dar nu în zona celor mai scumpe piețe din Europa.