Gheorghe Borș, procuror în cadrul Procuraturii Generale, nu a promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, fiind audiat în calitate de candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

Potrivit Comisiei, Borș nu „întrunește criteriile de integritate financiară și etică”.

„Informația detaliată despre rezultatul evaluării se conține în decizia transmisă candidatului și CSP-ului, instituția responsabilă de organizarea concursului în acest caz. Candidatul poate accepta sau refuza publicarea deciziei Comisiei Pre-Vetting, potrivit prevederilor Legii nr. 26/2022. Dacă în 48 de ore din momentul primirii deciziei, candidatul nu notifică Comisia despre refuzul privind publicarea deciziei, aceasta va fi plasată pe pagina web a Comisiei, în formă depersonalizată. Decizia este cu drept de atac și poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție în 5 zile din data recepționării, fără respectarea procedurii prealabile. Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs. Doar candidații care promovează evaluarea Comisiei Pre-Vetting sunt eligibili pentru funcția de membru în CSP”, anunță Comisia Pre-Vetting.

Interviul cu Gheorghe Borș a durat puțin peste o oră, iar întrebările membrilor Comisiei adresate candidatului s-au referit la aspecte ce țin de integritatea financiară a acestuia, se mai arată în nota informativă a Comisiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Gheorghe Borş și-a făcut studiile la Universitatea din Iaşi, iar cariera a început-o în anul 1998, în Procuratura din Hînceşti. La 22 decembrie 2017, a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Generale, secția politici, reforme și management al proiectelor, scrie anticoruptie.md.

În 2021, după decesul tatălui, omul legii a moştenit o casă de locuit cu suprafaţa de 127,3 metri pătraţi, evaluată la 100.000 de lei, terenul aferent gospodăriei şi 7 terenuri cu destnaţie agricolă. Acuzatorul are de achitat trei credite: de 160.000 lei, până în 2033, şi altele două, contractate anul trecut, în sumă totală de 65.887 lei, până în 2023.

Gheorghe Borş a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 364.192 de lei, iar soţia sa, angajată la Procuratura Hânceşti, a fost remunerată cu 175.355 lei.Anul trecut. Asociaţia Procurorilor i-a acordat acuzatorului un ajutor de 15.000 lei în legătură cu decesul tatălui.

#CSP #evaluare #Gheorghe Bors

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.