Un tânăr moldovean de 22 de ani, Andrea Mamaliga, a murit în Italia după ce a căzut de la peste 200 de metri într-o zonă montană din provincia Vicenza. Potrivit publicației Corriere del Veneto, trupul tânărului a fost găsit pe 31 august de o dronă a salvatorilor, după mai multe ore de căutări.

Andrea Mamaliga locuia în Saonara, Padova. Tânărul era absolvent de inginerie și pasionat de arte marțiale.

Familia nu mai știa nimic despre el de sâmbătă, 29 august, când acesta a plecat într-o excursie la munte. Intenționa să urce pe un traseu montan și să petreacă noaptea la un refugiu. Alarma a fost dată duminică seara, după ce Andrea nu s-a întors acasă. Mașina lui a fost găsită parcată în apropierea unui refugiu din zonă.

La căutări au participat salvatori montani, polițiști, carabinieri, pompieri și reprezentanți ai Gărzii de Finanțe. Echipele au verificat zona atât la sol, cât și din aer, inclusiv cu un elicopter.

Un alt excursionist a oferit informația care i-a ajutat pe salvatori să găsească trupul. Acesta a povestit că, în ziua precedentă, găsise mai multe obiecte în zona montană. Le-a luat cu el, crezând că fuseseră abandonate, iar după ce a aflat despre căutarea tânărului a anunțat autoritățile.

Salvatorii au verificat zona indicată și au găsit mai multe obiecte care îi aparțineau lui Andrea. Ulterior, o dronă a identificat trupul neînsuflețit al tânărului.

Trupul acestuia a fost recuperat cu ajutorul unui elicopter. Potrivit Corriere del Veneto, deocamdată nu este clar ce s-a întâmplat. Din primele informații, tânărul ar fi căzut la scurt timp după ce a început să urce pe traseul montan, de la o înălțime de peste 200 de metri. Cauzele exacte ale accidentului urmează să fie stabilite.

Moartea lui Andrea a provocat tristețe în rândul comunității moldovenilor din Italia. Asociația de Promovare Socială Ca’Noi APS a transmis condoleanțe familiei, rudelor și prietenilor tânărului.

„Întreaga comunitate de moldoveni din Italia este profund întristată de pierderea tragică a tânărului Andrea Mamaliga, în vârstă de doar 22 de ani. La doar 22 de ani, un drum s-a oprit mult prea devreme”, se arată în mesajul asociației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Italia #moldovean #mort

Elvețienii au respins duminică prin vot, după cum se anticipa, o inițiativă promovată de dreapta naționalistă, etichetată drept pro-rusă de adversari, care viza consolidarea neutralității țării, scrie antena3.ro.

Această inițiativă urmărea să înscrie în Constituție o politică de neutralitate consolidată și să excludă orice alianță cu o organizație militară și orice reluare a sancțiunilor economice împotriva unor terțe țări, cu excepția celor decise de ONU.

Propunerea a fost respinsă în mod covârșitor, 71% dintre voturi fiind împotrivă, conform unei proiecții inițiale a institutului de sondare gsf.bern, publicată la 30 de minute după închiderea ultimelor secții de votare.

Deputat socialist: Rămânem neutri, dar putem adera la sancțiunile anti-Rusia

„Rezultatul arată că rămânem angajați față de această politică de neutralitate, care permite Elveției să reia sancțiunile și să se poziționeze în lume”, a comentat Laurence Fehlmann Rielle, un membru socialist al parlamentului, la televiziunea publică elvețiană RTS.

Înrădăcinată în istoria Elveției de secole, neutralitatea țării este înscrisă în Constituția Federală încă din 1848. În baza acestei prevederi, națiunea nu se implică în războaiele dintre state.

Totuși, Elveția s-a raliat sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Moscovei, în urma invaziei ruse din Ucraina. De asemenea, țara a avut primul său mandat ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în 2023 și 2024. Aceste aspecte au plasat chestiunea neutralității elvețiene în centrul dezbaterilor politice și mediatice.

Tabăra „neutralității flexibile” a câștigat la vot

Astfel, s-au profilat două tabere. Cei care susțin o neutralitate flexibilă apără capacitatea Confederației de a-și adapta politica la circumstanțe. Această logică a determinat Elveția să colaboreze cu NATO, fără a fi membră.

Neutralitatea „a fost întotdeauna folosită cu un anumit grad de flexibilitate”, a declarat recent ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis.

„Neutralitatea nu înseamnă că Elveția se uită în altă parte atunci când există o încălcare a normelor internaționale”, a mai spus el în timpul campaniei.

De cealaltă parte se află organizația suveranistă Pro Suisse, care a lansat inițiativa supusă votului, duminică. Aceasta, alături de Uniunea Democratică de Centrul (UDC), un partid naționalist de dreapta și cea mai mare forță politică a țării, se pronunță în favoarea unei interpretări mai stricte a neutralității.