Producția de mere din Republica Moldova este estimată în acest an la aproximativ 526 de mii de tone, dintre care circa 325 de mii de tone ar putea fi destinate procesării. Industria de conserve din țară susține că este pregătită să preia întregul volum de mere oferit de fermieri, scrie logos-pres.md.

Președintele Asociației Producătorilor de Conserve din Fructe și Legume „Speranța Con”, Ștefan Golubciuc, a declarat că volumul de 325 de mii de tone este unul semnificativ, dar nu fără precedent. În sezonul trecut, între august și decembrie, fabricile moldovenești de concentrat de mere au procesat aproximativ 280 de mii de tone, în condițiile unei recolte totale de circa 414 mii de tone. În anii cu recolte mari, industria a procesat și peste 300 de mii de tone de mere.

Potrivit reprezentantului asociației, capacitatea nominală a fabricilor nu este singurul factor important, ci și ritmul în care materia primă ajunge la procesare pe parcursul sezonului. În prezent, fabricile pot prelua aproximativ 5-6 mii de tone de mere pe zi. Dacă livrările ar fi constante în decurs de aproximativ 100 de zile, capacitatea teoretică de procesare ar putea ajunge la circa 500 de mii de tone.

La începutul lunii septembrie, liniile de producție ale fabricilor de conserve sunt utilizate la aproximativ 50-60%, un nivel ușor mai redus decât în aceeași perioadă a anului trecut. Una dintre explicații ar putea fi faptul că recoltarea în masă a soiurilor de mere de toamnă a început ceva mai târziu în acest an.

În luna august, merele industriale erau cumpărate „în livadă” cu 2,3-2,5 lei/kg, iar la poarta fabricilor prețul ajungea la 2,60-2,75 lei/kg, inclusiv TVA. Nivelul este ușor mai mare decât la începutul sezonului precedent. În același timp, fermierii moldoveni se confruntă cu majorarea costurilor pentru pesticide, îngrășăminte, forță de muncă, transport, sortare și depozitare. Acest lucru determină așteptări privind creșterea prețurilor de achiziție atât pentru merele destinate consumului, cât și pentru cele industriale.

Piața regională este caracterizată de volume mari de producție. În Ucraina, recolta de mere este estimată cu 15% mai mare decât anul trecut, iar în Turcia – cu aproximativ 104%. O parte din aceste volume va ajunge la procesare. În prezent, o tonă de concentrat de mere costă circa 1 300-1 400 de euro în UE, față de 1 100-1 200 de euro în Turcia și China. Prețul concentratului european este cu aproximativ 30% mai mic decât în august 2025. La sfârșitul lunii august, merele industriale se vindeau cu aproximativ 0,06 euro/kg în China, 0,07-0,09 euro/kg în Turcia și 0,12-0,13 euro/kg în Polonia.

Cererea pentru mere cu aciditate ridicată se menține, în special din cauza înghețurilor din Polonia, însă odată cu creșterea procesării soiurilor de toamnă, acest avantaj de preț s-ar putea reduce.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#fabrica #mere #Moldova #recolta

Problemele legate de lipsa brățărilor electronice pentru monitorizarea agresorilor și de colaborarea dintre instituțiile responsabile erau cunoscute încă din 2024, susține Olesea Stamate. Fondatoarea Mișcării Civice „Construim Încredere” afirmă că, deși autoritățile ar fi fost informate despre aceste deficiențe, situația nu a fost rezolvată, iar tragedia de la Măgdăcești arată consecințele acestor probleme.

Stamate a declarat că, pe 18 decembrie 2024, Comisia parlamentară pentru drepturile omului a organizat audieri publice în cadrul cărora au fost semnalate mai multe probleme în sistemul de protecție a victimelor violenței.

Potrivit ei, atunci s-a constatat că un număr important de ordonanțe de protecție emise de instanțe nu erau executate, iar Inspectoratul Național de Probațiune (INP) nu dispunea de suficiente echipamente pentru monitorizarea electronică a agresorilor. Totodată, ar fi fost identificate probleme în colaborarea dintre instituțiile implicate.

„Eu cred că de câțiva ani buni nu au fost cumpărate brățări. Despre acest lucru se semnalează de foarte mult timp”, a declarat Stamate în cadrul unei emisiuni TV.

Ea susține că mai mulți angajați ai Inspectoratului Național de Probațiune care au vorbit despre aceste probleme în cadrul audierilor parlamentare ar fi plecat ulterior din instituție. Stamate mai afirmă că și persoane care ar fi sesizat conducerea INP și Ministerul Justiției despre lipsa echipamentelor ar fi fost înlăturate din funcții.

Stamate a pus sub semnul întrebării și reforma prin care a trecut Inspectoratul Național de Probațiune în 2024 și a cerut să fie prezentate rezultatele acesteia.

„INP a trecut printr-o reformă instituțională în 2024, anunțată de Ministerul Justiției. Întrebarea mea este: care sunt rezultatele acestei reforme?”, a spus ea.

În ceea ce privește achiziția noilor brățări, Stamate a declarat că a verificat informațiile disponibile pe platforma de achiziții publice și a identificat un contract, însă nu știe dacă echipamentele au fost deja livrate.

Olesea Stamate și membrii Mișcării Civice „Construim Încredere” au participat vineri, 4 septembrie, la protestul organizat în fața Ministerului Afacerilor Interne, după tragedia de la Măgdăcești. Manifestanții au cerut măsuri mai eficiente pentru protejarea victimelor violenței în familie, monitorizarea agresorilor și sancțiuni mai dure pentru încălcarea ordinelor de protecție.

Amintim că, la 31 august, un bărbat de 47 de ani și-ar fi împușcat mortal soția, în vârstă de 42 de ani, după care s-ar fi sinucis. Femeia avea un ordin de protecție, iar agresorul purta o brățară electronică de monitorizare, care, potrivit informațiilor preliminare, ar fi fost nefuncțională. Autoritățile verifică în prezent dacă mecanismul de supraveghere a fost activ și dacă instituțiile responsabile au respectat procedurile de intervenție.