Savanții din Moldova sunt îngrijorați că sediul Academiei de Științe (AȘM) ar putea fi ocupat de către procurorii anticorupție, Aceștia fac referire la informații apărute în mass-media și susțin că instituțiile sunt incompatibile, pentru a funcționa într-o aceeași clădire.

„Clădirea de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 1, este sediul AȘM de la darea în exploatare a construcției, în anul 1955. Monumentul are importanță istorică, arhitecturală, artistică și memorialistică, inclusiv prin basoreliefurile de metal ale celor mai iluștri oameni de știință care au stat la temelia afirmării științei din spațiul actual al Republicii Moldova”, se arată în comunicatul emis de Academie.

Instituția menționează că actualmente se reorganizează „Muzeul Științei” al AȘM și se actualizează „Expoziția realizărilor științifice valoroase ale comunității academice”. Membrii Academiei au aprobat și o declarație prin care se împotrivesc unei eventuale decizii de crearea a sediului Procuraturii Anticorupție în clădirea AȘM.

„În conformitate cu prevederile Codului cu privire la știință și inovare, Academia de Științe a Moldovei este o instituție publică de interes național, autonomă şi independentă de autoritățile publice, apolitică, care reunește personalități notorii cu realizări deosebite în domeniile cercetării, inovării și culturii, constituită pe o durată nedeterminată și care activează în baza Statutului instituției.

În calitatea sa de consultant strategic al Guvernului, AȘM propune prioritățile în domeniile cercetării fundamentale și aplicative, elaborează Raportul anual asupra stării științei din Republica Moldova cu previziuni referitoare la dezvoltarea domeniilor cercetării și inovării. Corpul academic de azi al AȘM prezintă rezultate competitive pe plan național și internațional, cu proiecte științifice și rezultate valoroase recunoscute public, afirmând realmente rolul și funcția Academiei de Științe în societatea contemporană. (…)

Prezidiul AȘM și comunitatea academică susțin eforturile conducerii Republicii pentru integrare europeană și pentru prioritizarea luptei cu corupția ca un element esențial al integrării. În același timp considerăm că sacrificarea spațiului de activitate al Academiei de Științe este inoportună pentru realizarea acestui obiectiv”, notează academicienii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Membrii AȘM mai punctează în clădire activează birouri europene, de exemplu filiala UNESCO din țara noastră. Astfel, aceștia fac apel către presă, societate civilă și organizațiile internaționale, solicitând sprijin.

„Prezidiul AȘM și comunitatea academică își exprimă nedumerirea și totalul dezacord în legătură cu intenția de amplasare în sediul AȘM a Procuraturii Anticorupție care are un regim special, total incompatibil cu activitatea instituțiilor din domeniile cercetării și inovării”, se mai arată în declarația publicată.

#academicieni #AȘM #declarație #Procuratura Anticoruptie.#sediu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.