Ministerul Justiției susține că solicitările lui Andrei Iavorschi de a fi repus în funcție „sunt în proces de examinare”. Reacția vine după ce funcționarul suspendat din funcție a acuzat-o pe Veronica Mihailov-Moraru că ar refuza să se conformeze ordonanței procurorilor anticorupție de a-l readuce în fotoliul de șef al Inspectoratului Național de Probațiune.

„Ministerul Justiției a recepționat cererea lui Andrei Iavorschi, care a ocupat anterior funcția de director al Inspectoratului Național de Probațiune, ulterior fiind suspendat. Solicitările sale sunt în proces de examinare conform termenilor legali, fiind făcute și câteva interpelări pe caz.

Totodată, Inspectoratul Național de Probațiune a informat Ministerul Justiției că a contestat Ordonanța Procuraturii Anticorupție privind scoaterea de sub urmărire penală, pentru reexaminare în ordinea ierarhic superioară. Imediat ce va fi acumulată informația completă pe caz, cererea va fi soluționat”, a transmis Ministerul Justiției, la solicitarea redacției Realitatea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Funcționarul a transmis luni dimineața presei documentele care confirmă că urmărirea penală în privința lui a fost încetată, iar cauza în care era vizat – clasată. Ulterior, Andrei Iavorschi a declarat în cadrul unei conferințe de presă că în spatele dosarului ar sta ex-șeful de la Justiție Sergiu Litvinenco, care l-ar fi presat astfel să depună cererea de demisie.

Litvinenco nu a răspuns deocamdată la apelurile jurnaliștilor redacției Realitatea și nici la mesajul transmis pe numărul lui de telefon, pentru a comenta acuzațiile.

Andrei Iarovschi, pe lângă repunerea în funcție, solicită să îi fie achitat salariul de circa 300.000-400.000 de lei, pe care nu l-a primit în perioada când a fost impus să își suspende activitatea profesională. De asemenea, el vrea și plata penalităților de întârziere, care constituie circa 1000 de lei pe zi.

#acuzatii #Andrei Iavorschi #Ministerul Justitiei #reacție #suspendare din functie

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.