Ministerul Justiției susține că solicitările lui Andrei Iavorschi de a fi repus în funcție „sunt în proces de examinare”. Reacția vine după ce funcționarul suspendat din funcție a acuzat-o pe Veronica Mihailov-Moraru că ar refuza să se conformeze ordonanței procurorilor anticorupție de a-l readuce în fotoliul de șef al Inspectoratului Național de Probațiune.

„Ministerul Justiției a recepționat cererea lui Andrei Iavorschi, care a ocupat anterior funcția de director al Inspectoratului Național de Probațiune, ulterior fiind suspendat. Solicitările sale sunt în proces de examinare conform termenilor legali, fiind făcute și câteva interpelări pe caz.

Totodată, Inspectoratul Național de Probațiune a informat Ministerul Justiției că a contestat Ordonanța Procuraturii Anticorupție privind scoaterea de sub urmărire penală, pentru reexaminare în ordinea ierarhic superioară. Imediat ce va fi acumulată informația completă pe caz, cererea va fi soluționat”, a transmis Ministerul Justiției, la solicitarea redacției Realitatea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Funcționarul a transmis luni dimineața presei documentele care confirmă că urmărirea penală în privința lui a fost încetată, iar cauza în care era vizat – clasată. Ulterior, Andrei Iavorschi a declarat în cadrul unei conferințe de presă că în spatele dosarului ar sta ex-șeful de la Justiție Sergiu Litvinenco, care l-ar fi presat astfel să depună cererea de demisie.

Litvinenco nu a răspuns deocamdată la apelurile jurnaliștilor redacției Realitatea și nici la mesajul transmis pe numărul lui de telefon, pentru a comenta acuzațiile.

Andrei Iarovschi, pe lângă repunerea în funcție, solicită să îi fie achitat salariul de circa 300.000-400.000 de lei, pe care nu l-a primit în perioada când a fost impus să își suspende activitatea profesională. De asemenea, el vrea și plata penalităților de întârziere, care constituie circa 1000 de lei pe zi.

#acuzatii #Andrei Iavorschi #Ministerul Justitiei #reacție #suspendare din functie

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.