După ce urmărirea penală în privința sa a fost încetată, șeful suspendat al Inspectoratului Național de Probațiune (INP), Andrei Iavorschi, susține că a fost presat de Sergiu Litvinenco să demisioneze. Din spusele lui, ex-ministrul i-ar fi sugerat să nu încerce să se mai angajeze în funcții publice.

„Unica ce s-a urmărit a fost să depun demisia. Am avut careva decizii cu de atunci ministrul și un consilier de-al lui, care au fost remunerați cu noi funcții în alte instituții, până la demararea urmăririi penale, să depun cererea de concediere și să nu pretind niciodată în viață la noi funcții, pentru că o să mă trezesc cu dosare penale. Am refuzat, dar am pus și întrebarea, care este cauza și motivul. Mi s-a invocat că am eliberat că aș fi eliberat certificat de integritate. Este absurd. Cum poți să demonstrezi ce anu ai în atribuții”, susține Iavorschi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Așadar, funcționarul a menționat că, deși a fost informată despre ordonanța procurorului, Veronica Mihailov-Moraru ar refuza să îl repună în funcție și ar fi susținut că își asumă urmările.

„Doamna ministru a fost recent în sediul INP, din păcare nu am avut ocazia să mă intersectez cu dumneaei. Mi s-a comunicat că de fapt ordonanța nu ar avea efect, că este desemnat director și fiecare să își execute atribuțiile de serviciu. Ea își asumă orice încălcare, în caz că depășlește cadrul normativ”, a precizat șeful suspendat al Inspectoratului de Probațiune.

Iavorschi afirmă că nu exclude că în privința sa ar putea fi deschise noi cauze penale. În același timp, acesta solicită, în conformitate cu ordonanța, să i se plătească salariul de circa 300.000-400.000 de lei, pe care nu l-a primit, dar și penalitatea de întârziere de circa 1000 de lei pe zi.

Redacția Realitatea sigură dreptul la replică a persoanelor și instituțiilor vizate.

PA justifică scoaterea de sub urmărire penală a lui Iavorschi de la Inspectoratul de Probațiune

#demisie #Iavorschi #Litvinenco #Mihailor-Moraru #urmarire penala

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.