Fostul deputat comunist, democrat, iar mai apoi membru al Partidului Șor, Vladimir Vitiuc, a devenit cetățean al României cu acte în regulă. Vitiuc, vorbitor de limba rusă, originar din Bălţi, a depus luni, 27 februarie, jurământul de credință față de România la Autoritatea Națională pentru Cetățenie din București. El a fost surprins întâmplător înainte de a depune jurământul de cetățean al României, scriu jurnaliștii de la zdg.md.

Ulterior, după ce a jurat credință României, Vitiuc a spus pentru ZdG că bunicii lui au fost cătățeni români și că el a beneficiat de dreptul de a-și redobândi cetățenia României. „Acesta e moment istoric”, a spus el.

„Am dreptul. Bunica mea și bunelul meu a fost cetățean al României și ca toți cetățenii moldovenii am așa drept și la 50 de ani am luat decizia să fac. Acesta e moment istoric. Eu nu am treabă cu politica și când a fost, niciodată eu nu am întrebări cu această temă. Când au fost așa discuții eu nu am avut o poziție agresivă sau împotrivă”, a spus Vladimir Vitiuc.

Vladimir Vitiuc, cunoscut pentru traseismul său politic, a ajuns în Parlament în 2005 pe listele PCRM, iar în 2015 a fost propus la funcţia de vicepreşedinte de Parlament de către PCRM.

În 2010, Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat l-a inclus într-o listă neagră, formată din persoane incompatibile cu funcţia de deputat pentru că, în anii 2004-2007, organizaţia teritorială Bălţi a PCRM, pe care o conducea, a folosit oficii publice fără a achita pentru chirie, dar şi pentru că, fiind deputat, a promovat mai multe legi sensibile la corupţie, potrivit Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei.

În decembrie 2015, Vladimir Vitiuc, împreună cu alți 13 deputați comuniști, care au declarat, la o conferință de presă, că nu mai vor „să facă jocurile” formațiunii care i-a adus în Parlament, au părăsit rândurile PCRM.

Cei 14 deputați ieșiți din PCRM au format Platforma parlamentară social-democratice „Pentru Moldova” și au avut prima întâlnire oficială cu Vladimir Plahotniuc, reîntors atunci în politică pentru a deveni candidatul PDM la funcția de premier.

Fiind acuzați că au primit bani pentru a părăsi PCRM, cei 14 foști deputați au fost cercetați penal pentru îmbogățire ilicită. Dosarul a fost clasat în ianuarie 2023, din lipsă de probe, Procuratura Anticorupție precizând că faptele infracționale imputate celor 14 foști deputați nu întrunesc elementele componenței de infracțiune.

În mai 2020, Vladimir Vitiuc a schimbat, din nou, tabăra politică. Mai exact, acesta, împreună cu fosta lui colegă în PCRM și PDM, Violeta Ivanov, a părăsit fracțiunea PDM și s-a alăturat fracţiunii Partidului Șor.

La 21 iulie 2022, Centrul Național Anticorupție (CNA) a efectuat aproximativ 100 de percheziții în cauza penală privind finanțarea ilegală a Partidului Șor. Atunci, vicepreședinta formațiunii, Marina Tauber, a rămas fără imunitate parlamentară, la solicitarea fostului procuror general interimar, Dumitru Robu, fiind reținută pentru 72 de ore. Ulterior, aceasta a ajuns să fie cercetată în libertate.

Vocea lui Vladimir Vitiuc a fost recunoscută într-o înregistrare audio, publicată de CNA în urma perchezițiilor, în care se vorbește despre sume de bani și datorii în contextul activității Partidului Șor.

Contactată de ZdG, purtătoarea de cuvânt a Partidului Șor, Alina Șargu, nu a putut să ne spună dacă Vladimir Vitiuc mai este sau nu membru al Partidului Șor și ne-a direcționat către juristul partidului, Vadim Banaru. La rândul lui, Banaru ne-a spus să ne adresăm la serviciul de presă al partidului, motivând că el „nu duce evidența membrilor de partid”.

#cetatenie #deputat #investigatie #Partidul Șor #Vladimir Vitiuc

Tendința de scădere a aportului ape în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk continuă să se agraveze, afirmă ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. Potrivit oficialului, în ultimele 5 zile, media zilnică a debitului de intrare a scăzut la doar 19 m³/s (față de media de 38 m³/s înregistrată la începutul lunii).

Luni indicatorul era 15 m³/s, marți – 29 m³/s, miercuri – 19 m³/s, joi – 18 m³/s, iar vineri a înregistrat un nou record negativ istoric de 14 m³/s.

„Această tendință negativă începe să afecteze direct debitele din aval. Dacă până la data de 20 august deversările din lacul de acumulare Dubăsari au fost menținute la un nivel de 77–78 m³/s, ieri debitul a fost redus la 72 m³/s, iar pentru astăzi este preconizată o scădere suplimentară până la 65 m³/s. Situația devine din ce în ce mai tensionată pentru întregul ecosistem al fluviului, pentru aprovizionarea și gestionarea resurselor de apă”, informează ministrul.

Funcționarul a mai notat pe rețelele de socializare că Ministerul Mediului se află în contact permanent cu toate instituțiile de resort, inclusiv cu autoritățile din Ucraina, iar la finalul acestei luni va avea loc o nouă ședință extraordinară cu responsabilii din țara vecină.

În context, consumatorii, agenții economici și autoritățile locale sunt rugate să monitorizeze stațiile de captare, să utilizeze responsabil apa, să reducă pierderile din rețea și să stopeze consumul nejustificat.

Și primarul Capitalei, Ion Ceban, a comunicat despre scăderea debitului în lacul de la Dubăsari. Edilul a punctat că autoritățile municipale sunt pregătite să pornească toate pompele instalate în ultima perioada la stația de captare, iar locuitorii nu vor rămâne fără apă.

„Suntem gata ca la Stația de Captare să pornim toate pompele pe care le-am instalat în ultima perioadă pentru a capta apa și a o aduce în stație, pentru ca aceasta să nu se oprească și să continuăm aprovizionarea locuitorilor. Barajul construit, la fel, ne ajută să menținem apa în zona Stației de Captare. În acest sens, avem o comunicare permanentă și un schimb de date cu prim-ministrul. Primăria Chișinău a întreprins toate măsurile posibile și necesare în situații negative, în cazul în care apa va fi diminuată pe râul Nistru”, a transmis Ion Ceban.

#apa #Gheorghe Hajder #Ion Ceban #Nistru #statii de captare