Pandemia de COVID-19 pune un accent fără precedent pe oferirea de servicii medicale pentru cele mai vulnerabile grupuri de persoane. În Moldova, solicitările de îngrijire medicală depășesc resursele disponibile, ceea ce le face pe autorități să se adapteze realităților. Astfel, atunci când a început să crească numărul cazurilor de coronavirus, au fost restricționate serviciile medicale aferente persoanelor care suferă de boli cronice și în cazul adresărilor neurgente, pentru a spori capacitatea de răspuns medical în caz de urgență și de recuperare post-COVID.

Potrivit informațiilor, datorită unei mobilizări bune și a unei acțiuni coordonate între instituțiile medicale, societatea civilă și clinicile mobile coordonate te ONG-uri, în timpul perioadelor de izolare și restricții ulterioare, persoanele care beneficiază de tratament antiretroviral (TAR) au fost asigurate cu medicamente vitale pentru o perioadă de jumătate de an. Acest lucru a redus nevoia de a vizita centrele TAR și a diminuat riscul expunerii la COVID-19.

„Furnizarea stocului de medicamente antiretrovirale pentru șase luni este o practică eficientă încă dinaintea pandemiei, care s-a dovedit a fi fiabilă mai ales în condiții de criză”, afirmă Sorina Vesiolîi, expertă în sănătate la ONG „Inițiativa Pozitivă”, o organizație care pledează pentru o viață decentă și sănătoasă pentru persoanele care trăiesc cu HIV.

În Moldova, tratamentul antiretroviral este acoperit de stat, în cadrul Programului național de prevenire și control al infecției HIV/SIDA și ITS. Aproximativ 19 milioane de lei sunt alocate anual pentru achiziționarea de medicamente antiretrovirale, ceea ce reprezintă 7,5% din bugetul de 253 de milioane de lei pentru toate programele naționale și speciale de sănătate.

Prin urmare, este esențial ca achizițiile de medicamente antiretrovirale să fie previzibile și durabile, ceea ce înseamnă că medicamentele vitale sunt disponibile atunci când este necesar, în cantitate deplină. În acest scop, autoritățile naționale trebuie să știe ce cantități sunt necesare, când și cui ar trebui furnizate acestea.

„Nu sunt binevenite nici stocuri insuficiente, și nici excesive, deoarece aceasta implică, pe de o parte, pacienți expuși riscului de a nu primi tratamentul necesar și, pe de altă parte, utilizarea ineficientă a resurselor și a medicamentelor care ar putea expira”, subliniază Sorina Vesiolîi, expertă în sănătate la „Inițiativa Pozitivă”.

În perioada 2018-2021, ONG-ul „Inițiativa Pozitivă”, în cadrul proiectului regional PNUD „Sănătate durabilă în achiziții (SHiPP)”, finanțat de Agenția suedeză pentru dezvoltare și cooperare internațională (Sida), a efectuat o analiză a practicilor de achiziții durabile în Moldova, care conchide că implementarea criteriilor de durabilitate trebuie abordată cu complexitatea cuvenită, implicând modificări în legislație, instruirea autorităților contractante și implementarea unui sistem robust de monitorizare.

„Suntem încrezători că implementarea criteriilor de durabilitate în domeniul medical va crește economiile la bugetul de stat, care ulterior pot fi redirecționate către alte necesități vitale, pentru a spori calitatea vieții populației”, afirmă Sorina Vesiolîi, expertă la „Inițiativa Pozitivă”.

Raportul recomandă dezvoltarea unui sistem electronic de gestionare a stocurilor, care va permite monitorizarea tuturor produselor medicale disponibile în instituțiile medicale din întreaga țară.

Aproximativ 14.600 persoane trăiesc cu HIV/SIDA în Republica Moldova, conform datelor din 2020. Studiul integrat bio-comportamental, realizat în anul 2020, stabilește că infecția este concentrată în câteva populații-cheie: persoanele care injectează droguri (cu o prevalență HIV de 11,4%), lucrătorii sexuali (2,7%) și bărbații care fac sex cu bărbați (11,4%).

Dintre aceștia, 6.810 persoane primesc tratament antiretroviral. Datorită consumului unei pastile pe zi, tehnologiile farmaceutice moderne permit organismului să funcționeze normal și sistemului imunitar să reziste la HIV, să scadă încărcătura virală și să nu se transmită mai departe. Totodată, prin optimizarea schemei de tratament la o comprimată pe zi, în loc de 2-3, se produc mai puține deșeuri. Schema de tratament este optimizată anual de Programului național de prevenire și control al infecției HIV/SIDA și al infecțiilor cu transmitere sexuală, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

#achizitii #domeniul sanatatii #medicamente #mobilizare

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.