Pandemia de COVID-19 pune un accent fără precedent pe oferirea de servicii medicale pentru cele mai vulnerabile grupuri de persoane. În Moldova, solicitările de îngrijire medicală depășesc resursele disponibile, ceea ce le face pe autorități să se adapteze realităților. Astfel, atunci când a început să crească numărul cazurilor de coronavirus, au fost restricționate serviciile medicale aferente persoanelor care suferă de boli cronice și în cazul adresărilor neurgente, pentru a spori capacitatea de răspuns medical în caz de urgență și de recuperare post-COVID.

Potrivit informațiilor, datorită unei mobilizări bune și a unei acțiuni coordonate între instituțiile medicale, societatea civilă și clinicile mobile coordonate te ONG-uri, în timpul perioadelor de izolare și restricții ulterioare, persoanele care beneficiază de tratament antiretroviral (TAR) au fost asigurate cu medicamente vitale pentru o perioadă de jumătate de an. Acest lucru a redus nevoia de a vizita centrele TAR și a diminuat riscul expunerii la COVID-19.

„Furnizarea stocului de medicamente antiretrovirale pentru șase luni este o practică eficientă încă dinaintea pandemiei, care s-a dovedit a fi fiabilă mai ales în condiții de criză”, afirmă Sorina Vesiolîi, expertă în sănătate la ONG „Inițiativa Pozitivă”, o organizație care pledează pentru o viață decentă și sănătoasă pentru persoanele care trăiesc cu HIV.

În Moldova, tratamentul antiretroviral este acoperit de stat, în cadrul Programului național de prevenire și control al infecției HIV/SIDA și ITS. Aproximativ 19 milioane de lei sunt alocate anual pentru achiziționarea de medicamente antiretrovirale, ceea ce reprezintă 7,5% din bugetul de 253 de milioane de lei pentru toate programele naționale și speciale de sănătate.

Prin urmare, este esențial ca achizițiile de medicamente antiretrovirale să fie previzibile și durabile, ceea ce înseamnă că medicamentele vitale sunt disponibile atunci când este necesar, în cantitate deplină. În acest scop, autoritățile naționale trebuie să știe ce cantități sunt necesare, când și cui ar trebui furnizate acestea.

„Nu sunt binevenite nici stocuri insuficiente, și nici excesive, deoarece aceasta implică, pe de o parte, pacienți expuși riscului de a nu primi tratamentul necesar și, pe de altă parte, utilizarea ineficientă a resurselor și a medicamentelor care ar putea expira”, subliniază Sorina Vesiolîi, expertă în sănătate la „Inițiativa Pozitivă”.

În perioada 2018-2021, ONG-ul „Inițiativa Pozitivă”, în cadrul proiectului regional PNUD „Sănătate durabilă în achiziții (SHiPP)”, finanțat de Agenția suedeză pentru dezvoltare și cooperare internațională (Sida), a efectuat o analiză a practicilor de achiziții durabile în Moldova, care conchide că implementarea criteriilor de durabilitate trebuie abordată cu complexitatea cuvenită, implicând modificări în legislație, instruirea autorităților contractante și implementarea unui sistem robust de monitorizare.

„Suntem încrezători că implementarea criteriilor de durabilitate în domeniul medical va crește economiile la bugetul de stat, care ulterior pot fi redirecționate către alte necesități vitale, pentru a spori calitatea vieții populației”, afirmă Sorina Vesiolîi, expertă la „Inițiativa Pozitivă”.

Raportul recomandă dezvoltarea unui sistem electronic de gestionare a stocurilor, care va permite monitorizarea tuturor produselor medicale disponibile în instituțiile medicale din întreaga țară.

Aproximativ 14.600 persoane trăiesc cu HIV/SIDA în Republica Moldova, conform datelor din 2020. Studiul integrat bio-comportamental, realizat în anul 2020, stabilește că infecția este concentrată în câteva populații-cheie: persoanele care injectează droguri (cu o prevalență HIV de 11,4%), lucrătorii sexuali (2,7%) și bărbații care fac sex cu bărbați (11,4%).

Dintre aceștia, 6.810 persoane primesc tratament antiretroviral. Datorită consumului unei pastile pe zi, tehnologiile farmaceutice moderne permit organismului să funcționeze normal și sistemului imunitar să reziste la HIV, să scadă încărcătura virală și să nu se transmită mai departe. Totodată, prin optimizarea schemei de tratament la o comprimată pe zi, în loc de 2-3, se produc mai puține deșeuri. Schema de tratament este optimizată anual de Programului național de prevenire și control al infecției HIV/SIDA și al infecțiilor cu transmitere sexuală, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

#achizitii #domeniul sanatatii #medicamente #mobilizare

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.