Consiliul UE a oferit acordul final pentru înființarea Mecanismului de Reformă și Creștere pentru Republica Moldova. Este vorba despre ajutorul de 1,9 miliarde de euro, pe care țara noastră urmează să îl primească de la Uniunea Europeană.

Pachetul de sprijin este cel mai mare acordat de la independența Moldovei. Mijloacele financiare sunt destinate consolidării economiei și rezilienței. De asemenea, banii se vor folosi pentru accelerarea reformelor, avansarea parcursului european, diminuarea impactului războiului din Ucraina și atacurilor hibride ale Rusiei asupra țării noastre.

„Astăzi, îi ajutăm pe cetățenii Republicii Moldova să avanseze reformele socio-economice esențiale, să stimuleze economia și să accelereze procesul de aderare la UE. Noul instrument va consolida, de asemenea, reziliența Moldovei, atenuând impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat Adam Szłapka, ministrul afacerilor europene al Poloniei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ajutorul de 1,9 miliarde de euro pentru Moldova a fost anunțat pe 10 octombrie 2024, de către președinta Comisiei Europene. Ursula von der Leyen, aflată într-o vizită oficială la Chișinău. Ulterior, în februarie 2025, suma a sprijinului a fost majorată până la 1,9 miliarde.

Statele membre ale UE au convenit să aloce 520 de milioane de euro sub formă de granturi și 1,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi cu dobândă redusă. Această ajustare asigură că Moldova poate implementa reforme fără a acumula datorii nesustenabile.

#1 #9 miliarde de euro #ajutor #Moldova #planul de creștere #UE

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.