Pieţele de acţiuni europene au închis în creştere susţinute de o serie de rezultate financiare solide ale companiilor şi date economice pozitive, dar şi de un val de optimism legat de posibilitatea încheierii războiului dintre Rusia şi Ucraina.

Indicele pan-european Stoxx 600 a crescut cu 1%, în timp ce CAC 40 din Franţa a avansat cu 1,5%, iar indicele DAX din Germania a urcat cu 2,1%, marcând cea mai mare creştere zilnică din ultimii doi ani. Pe de altă parte, FTSE 100 din Marea Britanie a scăzut cu 0,49%, afectat de scăderea acţiunilor din sectorul bancar şi cel al energiei.

Creşterea burselor europene a avut loc în pofida incertitudinilor privind posibila introducere a unor noi tarife vamale de către preşedintele american Donald Trump. Acesta a postat pe reţelele sociale un mesaj în care a anunţat iminenţa unor „tarife reciproce”, care ar putea afecta toate ţările ce aplică taxe vamale importurilor din SUA, deşi anumite sectoare ar putea beneficia de excepţii.

Siemens şi alte companii europene impulsionează piaţa

În Europa, conglomeratul german Siemens s-a numărat printre performerii zilei, cu o creştere de peste 7% după ce a raportat profituri peste aşteptări pentru primul trimestru, în ciuda unei scăderi semnificative în divizia sa de automatizare industrială.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În schimb, piaţa britanică a fost trasă în jos de scăderea acţiunilor Barclays, care au pierdut 4,7%, în ciuda unui profit anual înainte de taxe uşor peste estimări şi a unui program de răscumpărare de acţiuni în valoare de 1 miliard de lire sterline (1,25 miliarde de dolari). De asemenea, Unilever a scăzut cu 5,6% după ce a raportat o creştere a vânzărilor sub aşteptările analiştilor.

Economia britanică surprinde pozitiv

Investitorii au analizat şi datele publicate de Office for National Statistics (ONS), care arată că economia britanică a crescut cu 0,1% în trimestrul al patrulea, contrazicând aşteptările pentru o contracţie de 0,1%. Cu toate acestea, economistul James Smith de la ING a remarcat că întreaga creştere a PIB-ului din 2024 poate fi atribuită creşterii populaţiei, în timp ce PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat o uşoară scădere.

Perspective pozitive pentru încheierea războiului din Ucraina

Un alt factor care a contribuit la optimismul pieţelor a fost declaraţia preşedintelui Donald Trump, care a afirmat că a discutat atât cu preşedintele rus Vladimir Putin, cât şi cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, iar ambii lideri şi-ar dori pacea. Trump a anunţat că a ordonat oficialilor americani să iniţieze imediat discuţii pentru a pune capăt conflictului.

Această perspectivă a stimulat apetitul investitorilor pentru active de risc, reflectându-se în creşterea indicilor europeni.

#economie #PIB #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.