Oficialii ucraineni spun că în Marea Neagră are loc o „activitate neobișnuită a Rusiei” potrivit cotidianului Ukrainska Pravda, care citează purtătorul de cuvânt al Comandamentului Sud.

Natalia Humeniuk a spus că în prezent există 20 de nave rusești în Marea Neagră, inclusiv patru nave purtătoare de rachete, dintre care un submarin. Potrivit acesteia, navele sunt echipate cu cel puțin 28 de rachete pregătite pentru lansare.

Humeniuk a declarat: „Monitorizăm cu atenție grupul de nave din Marea Neagră și acțiunile inamicului.” „A fost înregistrată o activitate neobișnuită. În prezent, în Marea Neagră sunt 20 de nave, inclusiv patru purtătoare de rachete – între care un submarin – 28 de rachete, cel mult, pot fi pregătite pentru lansare”, a spus Humeniuk.

Aceasta a mai menționat că toate navele sunt împrăștiate, ceea ce ar putea însemna că navele rusești încearcă să găsească epava dronei americane doborâte de avioanele rusești.

Potrivit unor oficiali americani, citați de CNN, rușii au ajuns la locul prăbușirii donei MQ-9 Reaper din Marea Neagră și încearcă să o recupereze.

„Posibil să caute epava dronei”.

Marina Rusă are mai multe nave în Marea Neagră, inclusiv nave staționate în porturile din Crimeea, ceea ce le-ar fi plasat într-o poziție avantajoasă pentru a încerca să recupereze drona americană MQ-9 Reaper după ce aceasta a fost doborâtă de avioanele de luptă rusești.

Drona a căzut într-o parte a Mării Negre, care este probabil o adâncime de peste 1.600 de metri, a spus generalul Mark Milley, făcând extrem de dificil orice efort de recuperare. De asemenea, SUA nu au nave în Marea Neagră, ceea ce îngreunează operațiunea de recuperare a dronei.

SUA au șters de la distanță datele sensibile de software ale dronei MQ-9 care s-a prăbușit în Marea Neagră, pentru a împiedica Rusia să colecteze informații secrete, au declarat miercuri doi oficiali americani citați de CNN.

#drona #Marea Neagra #Rusia #SUA #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.