Statele Unite nu cred că armata rusă va obţine câştiguri teritoriale semnificative în războiul din Ucraina în viitorul apropiat, a declarat marţi un oficial al Pentagonului, care a descris evoluţia liniei frontului drept un fel de „măcinare lentă”, un război de uzură în care niciuna dintre tabere nu poate obţine un avans notabil, relatează Reuters, scrie agerpres.ro.

Deşi nu au reuşit să captureze capitala Kiev şi au înregistrat o serie de eşecuri pe câmpul de luptă, la un an de la începutul războiului trupele ruse controlează totuşi aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei. În acest timp, Kievul exclude orice negociere cu Moscova şi cere retragerea trupelor ruse dincolo de graniţele Ucrainei din 1991, anul dezintegrării URSS.

Trupele ruse au avansat în încercarea de încercuire şi capturare a oraşului Bahmut, unde comandamentul armatei ucrainene a descris marţi situaţia ca fiind „foarte dificilă”.

„S-ar putea să vedem mici porţiuni de teritoriu schimbând tabăra în săptămânile şi lunile următoare. Nu cred că pot vedea ceva care să sugereze că Rusia ar putea pătrunde mai adânc în interiorul Ucrainei şi să obţină câştiguri teritoriale semnificative un an de acum înainte sau cam aşa ceva”, a estimat subsecretarul american de stat pentru politica de apărare, Colin Kahl, la o audiere în Camera Reprezentanţilor.

Tema acestei audieri a fost monitorizarea modului în care este folosit ajutorul militar pe care administraţia preşedintelui Joe Biden îl oferă Ucrainei, ajutor ajuns deocamdată la circa 32 de miliarde de dolari. Statele Unite au început în octombrie inspecţii în Ucraina pentru a vedea cum sunt repartizate şi folosite marile cantităţi de arme şi muniţii trimise armatei ucrainene, pentru a preveni mai ales ajungerea acestora pe piaţa neagră.

Întrebat despre avioanele de vânătoare F-16, pe care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le solicită insistent Washingtonului, dar Joe Biden a refuzat până în prezent să le ofere, oficialul Pentagonului a declarat că o eventuală furnizare a unor astfel de avioane din stocul deja existent al armatei SUA ar dura între 18 şi 24 luni, şi chiar şi mai mult în cazul unor avioane noi. Aceste avioane sunt „o prioritate pentru ucraineni, dar nu prima din cele trei priorităţi ale lor”, a spus Colin Kahl.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Pentagon #SUA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.