Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne din România, Raed Arafat, a declarat duminică, 3 septembrie curent, într-o conferinţă de presă, că până în prezent au fost constatate 2.150 de deficienţe la staţiile GPL în urma controalelor dispuse după exploziile care au avut loc la Crevedia, transmite presa română.

În cazul a 11 dintre ele s-a decis retragerea autorizațiilor de funcționare, iar șaizeci au fost suspendate. Șaizeci de stații GPL din țară au fost suspendate, 11 au retrase autorizațiile, iar în cazul a 12 dintre ele s-a decis închiderea activității, potrivit ultimului raport, transmis de autorități. Până în prezent, în urma controalelor, au fost luate 1.519 măsuri.

Printre acestea se numără retragerea autorizațiilor pentru 11 stații, suspendarea activității a 60 dintre ele și închiderea activității în alte 12.

De asemenea, au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare de 6.545.307 lei. Raed Arafat, a explicat, referindu-se la staţiile de gaz petrolier lichefiat care, în urma controalelor, au avut autorizaţia suspendată, că acestea trebuie să remedieze neregulile descoperite, în timp ce în cazul staţiilor închise, acestea nu vor mai putea funcţiona, iar gazul trebuie mutat, pentru a nu exista pericol.

„Acolo, la suspendat poate să însemne că erau nişte lucruri de perfectat şi poate funcţiona mai departe. Închise înseamnă că nu mai pot funcţiona”, a afirmat Raed Arafat, întrebat ce se întâmplă cu staţiile de gaz petrolier lichefiat care au fost controlate în urma exploziilor de la Crevedia.

Arafat a precizat că staţiile închise „trebuie să fie realmente închise” şi trebuie luate măsuri pentru ca gazul de acolo să fie mutat şi să nu mai existe pericol.

În cazul staţiilor care nu au fost închise, „dacă s-au primit indicaţii de remediere se vor face nou verificări”, a explicat şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

Controalele au loc ca urmare a tragediei petrecute la Crevedia și are ca scop identificarea urgentă a potențialelor situații care ar putea fi produse și implică riscuri legate de siguranța publică.

Autoritățile noastre – alarmate de exploziile stației GPL din România? Vor verifica benzinăriile!

#benzinarii #Crevedia #explozii #GPL #Romania #tragedie

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.