Actorul Halit Ergenç, cunoscut pentru rolul sultanului Suleyman în serialul „Suleyman Magnificul”, a fost condamnat la 1 an și 10 luni de închisoare de către un tribunal din Istanbul, pentru mărturii false în cursul investigației privind protestele, scrie Cancan.md cu referire la presa internațională.

Actorul a fost inițial condamnat la doi ani și trei luni de închisoare, însă pedeapsa a fost redusă datorită comportamentului său respectuos pe parcursul procesului. O decizie similară a fost luată și în cazul actorului Rıza Kocaoğlu, al cărui termen de detenție a fost, de asemenea, atenuat. Mai apoi, executarea pedepsei pentru ambii actori a fost amânată, având în vedere lipsa antecedentelor penale, astfel că rămân cu suspendare.

Dosarul legat de protestele din Parcul Gezi vizează manifestațiile masive din Istanbul din 2013, care au început ca un protest ecologic și s-au transformat într-un amplu val anti-guvernamental. Halit Ergenç a fost implicat în acest dosar în calitate de martor, după ce anchetatorii și-au manifestat interesul față de posibilele sale legături cu unul dintre principalii suspecți, actorul și activistul Memet Ali Alabora. Ergenc a fost acuzat că a oferit declarații false, deoarece mărturiile sale au fost contrazise de datele convorbirilor telefonice și materialele foto în care apare împreună cu Alabora în timpul protestelor. Procurorii au cerut o pedeapsă între doi și patru ani de închisoare.

În timpul audierilor, Ergenc a negat acuzațiile, susținând că în declarațiile anterioare a răspuns doar întrebărilor și nu a mințit. El a explicat că relația sa cu ceilalți suspecți, inclusiv cu managerul Ayşe Barım, era superficială și nu implica legături strânse. Actorul și-a exprimat regretul că nu a intentat un proces după publicarea fotografiilor sale, susținând că acestea au indus în eroare opinia publică cu privire la rolul său în evenimente.

Anterior, s-a anunțat că la Istanbul au fost reținute circa 70 de persoane în urma unor raiduri legate de un dosar de corupție în cadrul primăriei. Printre acestea se numără 49 de oficiali, inclusiv mai mulți asistenți de rang înalt ai primarului arestat Ekrem İmamoğlu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#actor #sultan #turcia

Oceanele lumii au atins cea mai ridicată temperatură zilnică înregistrată vreodată, temperatura globală a suprafeței mării ajungând la 21,1°C pe 22 august – un nou record cu atât mai surprinzător cu cât a fost stabilit în această perioadă a anului, potrivit datelor privind schimbările climatice ale Uniunii Europene, transmite antena3.ro.

Valoarea, înregistrată de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, a depășit cu foarte puțin precedentul record zilnic de 21,09°C, stabilit în martie 2024.

Temperaturile oceanelor ating, de regulă, nivelul maxim global în martie și aprilie, după vara din emisfera sudică, explică Copernicus Climate Change Service. Faptul că acest nou record a fost stabilit în august, când temperaturile ar trebui în mod normal să fie în scădere, evidențiază persistența căldurii care se răspândește în oceanele lumii.

Cea mai recentă valoare depășește, de asemenea, precedentul record pentru luna august, de 20,98°C, stabilit în 2023.
Deși înotătorii s-ar putea bucura de oceane mai calde, consecințele sunt devastatoare și de amploare atât pentru oameni, cât și pentru animale.

Care este legătura dintre El Niño și încălzirea oceanelor?

Recordul este înregistrat în timp ce un fenomen El Niño puternic se dezvoltă în Pacificul tropical, adăugând și mai multă căldură unui ocean care s-a încălzit deja semnificativ în ultimele decenii din cauza schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.

Se așteaptă ca El Niño să se intensifice în lunile următoare, Organizația Meteorologică Mondială prognozând un episod puternic. Prognozele sezoniere Copernicus sugerează că fenomenul ar putea ajunge la niveluri care nu au mai fost observate de câteva decenii.

Totuși, oamenii de știință avertizează că El Niño nu trebuie considerat singura explicație pentru acest record.

„Acest record reprezintă un alt semnal clar că oceanele se află sub o presiune tot mai mare”, spune Samantha Burgess, responsabilă strategică pentru climă în cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.

„El Niño adaugă căldură sistemului, dar face acest lucru pe fondul încălzirii provocate de activitatea umană de-a lungul mai multor decenii”, explică ea.

Problema oceanelor mai calde

„De la apele Atlanticului din largul Irlandei până la Marea Mediterană, mările Europei se confruntă cu o creștere alarmantă a temperaturilor”, a declarat Thomas Frolicher, fizician specializat în știința mediului la Universitatea din Berna, Elveția, într-un studiu publicat săptămâna trecută.

„Cercetarea noastră arată clar că acest fenomen este determinat de schimbările climatice, în special de arderea continuă a combustibililor fosili”, adaugă el.

Consecințele oceanelor mai calde se extind de la ecosistemele marine până la comunitățile de coastă.

Temperaturile mai ridicate ale mărilor cresc probabilitatea și intensitatea valurilor de căldură marină, care pot afecta recifele de corali și pajiștile de iarbă de mare și pot perturba lanțurile trofice marine.

Pescuitul și acvacultura pot fi, de asemenea, afectate, pe măsură ce speciile marine se deplasează ca răspuns la schimbarea condițiilor.

Oceanul planetar s-a confruntat deja cu o creștere accentuată a valurilor de căldură marină, numărul zilelor caracterizate de astfel de fenomene fiind de peste trei ori mai mare decât la începutul anilor 1990, potrivit Copernicus.

Mările mai calde contribuie și la creșterea nivelului oceanelor, deoarece apa se dilată pe măsură ce se încălzește. În același timp, un ocean mai cald poate transfera mai multă căldură și umezeală în atmosferă, ceea ce poate crește intensitatea anumitor sisteme de precipitații și furtuni.

O altă preocupare este faptul că oceanul absoarbe o mare parte din dioxidul de carbon produs de activitatea umană, însă apa mai caldă este mai puțin eficientă în absorbția CO₂. Datele Copernicus arată că încălzirea continuă ar putea slăbi unul dintre cele mai importante rezervoare naturale de carbon ale planetei în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Oamenii de știință urmăresc acum să afle dacă cel mai recent record se va dovedi o creștere temporară și de scurtă durată sau dacă va deveni parte a unei perioade mai persistente de încălzire extremă a oceanelor.