Belgia şi Turcia s-au alăturat „coaliţiei dronelor” care sprijină Ucraina în războiul cu Rusia prin furnizarea şi dezvoltarea de aparate fără pilot destinate atacurilor sau supravegherii câmpului de luptă, numărul membrilor acestei coaliţii ajungând astfel la 20, a anunţat miercuri ministrul leton al Apărării, Andris Spruds.

În discursul său de deschidere la o reuniune internaţională pe tema dronelor desfăşurată la Riga, ministrul menţionat a spus că la această întâlnire din capitala letonă iau parte mai mult de 1.500 de participanţi din peste 20 de ţări, inclusiv peste 100 de companii, societăţi în dezvoltare, startup-uri, de asemenea reprezentanţi ai forţelor armate, guvernelor şi ai unor universităţi, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

„Şi lucrăm împreună pentru a ajuta Ucraina. Ajutând Ucraina, ne apărăm de asemenea valorile comune, protejăm securitatea poporului nostru şi investim în industria noastră de apărare, care este importantă pentru noi toţi”, a susţinut ministrul leton.

Coaliţia dronelor a fost creată în februarie 2024 la iniţiativa Letoniei, având drept copreşedinţi această ţară baltică şi Regatul Unit. Statele membre ale acestui format de colaborare au finanţat cu aproximativ două miliarde de euro furnizarea şi dezvoltarea mai multor tipuri de drone pentru Ucraina.

Potrivit Ministerului leton al Apărării, Letonia a furnizat până în prezent aproximativ 5.000 de drone Ucrainei, iar anul trecut a contribuit cu 20 de milioane de euro pentru a sprijini coaliţia dronelor.

Războiul din Ucraina a devenit şi un teren al inovaţiei în domeniul dronelor, ambele tabere folosind roiuri de drone pentru atacuri în spatele liniei frontului pentru a perturba instalaţiile de producţie şi logistica inamicului.

Rusia şi Ucraina au încercat fiecare să achiziţioneze şi să dezvolte noi tipuri drone, să le folosească în moduri inovatoare şi de asemenea să caute noi modalităţi de a le doborî, prin tactici care merg de la simpla utilizare a armelor uşoare până la bruiajul electronic, cu ajutorul căruia este perturbat semnalul dronelor, care astfel îşi pierd traiectoria şi se prăbuşesc la întâmplare departe de ţintă.

Soldaţii recunosc că sunt îngroziţi de aceste drone, iar ambele tabere au folosit în propaganda lor de război imagini macabre cu atacuri ucigaşe executate cu ajutorul dronelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Belgia #coalitia dronelor #turcia

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să poarte o conversație telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Un anunț în acest sens a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează publicația ucraineanã UA News.

„Putin este deschis la o conversație telefonică, bet Zelenski nu l-a sunat încă”, a spus purtătorul de cuvânt. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare cu privire la momentul sau precondițiile care ar face posibilă ipotetica discuție, notează publicația citată.

Însă Peskov a menționat că poziția liderului rus – de disponibilitate la dialog telefonic – este valabilă și în cazul unor posibile convorbiri între Putin și președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Friedrich Merz.

UA News amintește că poziția exprimată de Kremlin vine după discuția telefonică purtată de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre cu liderul rus.

Demersul celor doi a fost criticat de unii lideri din Uniunea Europeană, scrie Antena3CNN.

Vladimir Putin a profitat de discuția telefonică avută recent cu liderii Finlandei și Norvegiei pe tema Ucrainei, din 27 octombrie, pentru a le ține acestora o lungă prelegere despre istoria slavă medievală. Liderul rus ar fi subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa pentru a-și impune punctul de vedere în cadrul viitoarelor negocieri de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, a relatat ziarul britanic Financial Times (FT).

Discuția telefonică dintre Putin și președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost prima convorbire pe care liderul de la Kremlin a avut-o cu un lider european, pe tema Ucrainei, din iulie anul trecut, când interlocutorul său a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În loc să discute aspectele care ar putea pune punct războiului din Ucraina, Putin i-a supus pe liderii nordici unei lungi expuneri despre ceea ce Kremlinul numește „motivele inițiale ale conflictului”, au declarat sub anonimat pentru FT trei persoane familiarizate cu conversația de marți. Potrivit ziarului britanic, Stubb și Store nu l-au întrerupt pe Putin, încercând să înțeleagă în ce măsură este dispus la dialog cu Europa.

O purtătoare de cuvânt a guvernului finlandez a confirmat că autoritățile de la Helsinki au cerut publicației britanice să corecteze articolul. Financial Times a refuzat să facă modificări, declarându-se „convins de acuratețea relatării jurnalistice”.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că, în discuția cu liderii europeni, Putin și-a reafirmat poziția neschimbată, care presupune cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donbas, necucerită complet de armata rusă nici după aproape cinci ani de război. În plan public, Kremlinul a transmis că, în timpul convorbirii, Putin a acuzat statele NATO și UE de o „politică de prelungire” a războiului.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat ulterior că, dacă Stubb și Store vor dori să-l sune din nou pe Putin, acesta „va răspunde întotdeauna”.