Actorul francez Gérard Depardieu a fost condamnat marţi la 18 luni de închisoare cu suspendare în absenţa sa, pentru agresarea sexuală a două femei în timpul filmărilor unui lungmetraj din 2021, informează AFP, potrivit Agerpres. Actorul francez în vârstă de 76 de ani, care a fost reprezentat la audiere de avocatul său, a fost găsit vinovat de agresarea sexuală a lui Amélie, în prezent în vârstă de 54 de ani, şi a lui Sarah (prenumele schimbat), în vârstă de 34 de ani, scenograf şi, respectiv, asistent regie la filmul „Les Volets verts”, regizat de Jean Becker.

De asemenea, Tribunalul Corecțional din Paris i-a aplicat o pedeapsă de doi ani de interdicţie şi a dispus înscrierea sa în registrul agresorilor sexuali, la cererea procurorului general.

În martie, în timpul procesului, procurorul a cerut o pedeapsă de 18 luni de închisoare cu suspendare pe o perioadă de trei ani şi o amendă de 20.000 de euro pentru actor, considerând că agresiunile denunţate de cele două reclamante au fost într-adevăr „intenţionate”. Actorul a negat întotdeauna faptele.

„Nu văd de ce mi-ar plăcea să pipăi o femeie, fundul ei, sânii ei, nu sunt unul care agaţă în metrou”, a declarat el în faţa instanţei.

Gérard Depardieu a recunoscut totuşi că a atins-o pe Amélie, una dintre cele două reclamante, (pentru „a-i face viaţa grea”, a spus el, şi pentru a evita să cadă, pentru a se agăţa de ea), deşi nu a recunoscut niciodată acest lucru în timpul anchetei.

De asemenea, el a declarat că nu ştia exact ce înseamnă agresiunea sexuală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agresiuni sexuale #condamnare #Franta #Gerard Depardieu

Asociații FLYONE au declanșat o procedură internațională de soluționare a diferendului investițional împotriva autorităților Republicii Moldova. Compania aeriană a confirmat informația pentru BANI.MD, pe fondul conflictului izbucnit după ce autoritățile au dispus schimbarea controlului asupra companiei.

„La această etapă putem confirma că asociații FLYONE au declanșat procedura de soluționare a diferendului investițional, contra autorităților Republicii Moldova, în cadrul unui arbitraj internațional”, se arată în răspunsul FLYONE pentru BANI.MD.

Potrivit informațiilor apărute anterior, pretențiile înaintate statului ar depăși jumătate de miliard de dolari SUA, iar procedura s-ar desfășura în Uniunea Europeană. FLYONE nu a confirmat însă valoarea pretențiilor și nici nu a oferit, deocamdată, detalii despre tribunalul arbitral sau temeiurile concrete ale cererii.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.

La mai puțin de o lună după decizia împotriva FLYONE, Parlamentul a intervenit asupra legislației. Un amendament al deputatului PAS Radu Marian, datat 17 iulie, a eliminat din Legea nr. 174/2021 trimiterea la actul normativ abrogat.

Modificarea a fost atașată unui proiect de lege care viza inițial instalarea sistemelor fotovoltaice, stocarea energiei și reglementările din construcții. Proiectul a fost votat pe 23 iulie, promulgat pe 5 august și publicat în Monitorul Oficial pe 6 august.

În argumentarea amendamentului, Marian menționa explicit necesitatea intervenției „ținând cont de abrogarea Legii securității statului nr. 618/1995, care nu mai produce efecte juridice”.

Noua formulare nu a înlocuit însă simplu vechea referință cu una la Legea nr. 249/2025. Din articol a fost eliminată trimiterea la o definiție legală concretă, iar formularea privind acțiunile care prezintă un „pericol deosebit pentru securitatea statului” a fost înlocuită cu una mai largă, referitoare la „acțiuni sau inacțiuni care prezintă un pericol pentru securitatea statului”.

Ministerul Infrastructurii recunoscuse anterior că decizia în cazul FLYONE făcea trimitere la o lege abrogată, dar a susținut că fundamentarea rămâne valabilă, întrucât noua legislație reglementează același domeniu.

Modificarea legislativă ulterioară nu stabilește însă în mod automat legalitatea deciziei din 22 iunie. Acest aspect urmează să fie tranșat în instanță în raport cu legislația aflată în vigoare la momentul emiterii actului.

Declanșarea procedurii de arbitraj internațional deschide acum un al doilea front în disputa dintre fondatorii FLYONE și statul Republica Moldova.

#autoritati #FLYONE #Republica Moldova