Facebook va reduce conținutul politic din News Feed. Această actualizare vine în urma testelor efectuate în SUA, Canada, Brazilia și Indonezia la începutul acestui an, unde Facebook a limitat conținutul politic. Compania intenționează să extindă testele în Costa Rica, Suedia, Spania și Irlanda.

„Aceste schimbări vin ca răspuns la feedback-ul comun din partea comunității noastre”, a declarat un purtător de cuvânt Facebook pentru Engadget. „Realizăm cercetări cu utilizatorii, pentru a afla ce părți ale Facebook funcționează bine pentru ei și pentru a colecta feedback despre ceea ce am putea face mai bine. Una dintre subiectele pe care le-am auzit cel mai des este că unii oameni simt că există prea mult conținut politic în fluxurile lor de știri. Sperăm că aceste modificări vor aborda eficient acest feedback”.

Facebook vrea să combată dezinformarea

Ca urmare, compania extinde câteva teste legate de semnale de implicare. „În același timp, punem un accent mai mare pe semnalele noi, cum ar fi probabilitatea ca oamenii să ne ofere feedback negativ cu privire la postările despre subiecte politice și evenimente curente atunci când clasăm aceste tipuri de postări în News”, a scris Facebook într-o postare.

Modificările ar putea reduce nivelul de dezinformare pe Facebook, dacă algoritmii sunt capabili să detecteze și să sublinieze în mod eficient tot conținutul politic. Este posibil ca campaniile politice să fie nevoite să își regândească strategiile cu privire la modul de a ajunge la alegători. Pe de altă parte, mișcarea ar putea fi o lovitură pentru organizațiile de știri, în special pentru cele axate pe politică, având în vedere volumul de trafic pe care Facebook îl poate conduce către site-uri web.

Schimbarea ar putea, de asemenea, face din platforma de socializare un loc mai puțin ostil pentru utilizatori. Utilizatorii se pot aprinde destul de rapid în discuțiile politice, ceea ce ar putea să-i deranjeze pe cei care folosesc serviciul în mare măsură pentru a păstra legătura cu cei dragi și a împărtăși poze cu apropiații.

„Am aflat că aceste modificări vor afecta mai mult conținutul știrilor și că editorii ar putea avea un impact diferit asupra traficului lor”, a spus Facebook. „Știind acest lucru, planificăm o lansare treptată și metodică pentru aceste teste, dar vom anunța noi extinderi în lunile următoare”.

Modificările urmează alte mișcări pe care Facebook le-a lansat, pentru a face conținutul politic mai puțin vizibil. Platforma de social media a încetat să mai recomande grupuri civice și politice utilizatorilor la începutul acestui an, după ce a întrerupt temporar aceste recomandări înainte de alegerile din SUA din 2020.

#dezinformare #facebook #schimbare

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.