Ministerul de Externe de la Moscova a reacționat la decizia Ucrainei de a pune în aplicare de la 1 septembrie 2021 mecanismul conform căruia trecerea peste frontiera de stat moldo-ucraineană va fi permisă doar pentru mijloacele de transport înregistrate conform dispozițiilor generale ale legislației Republicii Moldova și celor cu plăcuțe neutre, având abțibildul „MD”. Zona de Securitate scrie că Federația Rusă numește plăcuțele neutre drept „așa-numitele” și învinuiește Kievul de blocadă asupra propriilor cetățeni. Reacția a apărut acum o zi pe site-ul oficial.

„De la 1 septembrie a acestui an. Ucraina a închis accesul pe teritoriul țării pentru vehiculele transnistrene fără așa-numitele „numere neutre”, al căror număr real, apropo, este acum de multe ori mai mic decât nevoile a 120 de mii de proprietari de mașini de pe malul stâng al Nistru. Această mișcare revoltătoare a Kievului lovește interesele tuturor locuitorilor din regiune, inclusiv a zecilor de mii de cetățeni ucraineni”, se arată în comunicatul de presă a diplomației ruse.

Totodată, Federația Rusă anticipează ca decizia de a nu permite mașinilor cu numere transnistrene trecerea frontierei Ucrainei ca va avea un impact negativ asupra procesului de soluționare a conflictului de pe Nistru.

„Este necesar să se țină seama de faptul că măsurile de blocadă de la Kiev împotriva Transnistriei vor avea cel mai negativ impact asupra procesului de soluționare a conflictului de pe Nistru, anulând toate eforturile de restabilire a dinamicii sale pozitive. Astfel, Ucraina se discredită complet ca garant și mediator în activitatea „Conferinței permanente pe probleme politice în cadrul procesului de negociere a soluționării transnistrene (format 5 + 2)”.

La final Rusia a făcut apel către Kiev să respecte cu strictețe obligațiile sale internaționale în domeniul drepturilor și libertăților omului și au solicitat părerea structurilor internaționale, în primul rând a Uniunii Europene, să ofere o evaluare a deciziei luate de Kiev. Asta în timp ce Rusia are de plătit sute de mii de euro despăgubiri la CEDO pentru încălecarea drepturilor oamenilor din regiunea transnistreană.

#Rusia #transnistreni

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.