Timp de 13 ani, clubul țărilor din Uniunea Europeană nu a mai acceptat noi membri, însă din cauza instabilității geopolitice și a competiției între marile puteri, presiunea crește asupra Bruxellesului să deschidă din nou porțile. În ciuda disperării oficialilor europeni de a părea cât mai puternici și hotărâți în fața provocărilor președintelui american Donald Trump, ei sunt totuși măcinați de incertitudine în legătură cu o posibilă extindere a UE, potrivit unei analize Financial Times.
În timp ce liderii țărilor candidate cer ca procesul de aderare să se desfășoare mai repede, actualii șefi de guvern din Uniunea Europeană sunt îngrijorați de faptul că structura blocului comunitar și votanții lor sceptici, care sunt tot mai nerăbdători și agitați, nu vor face față integrării unor noi state membre.<
După șocul produs de invazia Rusiei în Ucraina, extinderea UE a fost văzută ca o măsură de securitate, nu doar o decizie politică. După un deceniu în care nimic nu s-a schimbat în acest sens, părea că Uniunea Europeană avea să adauge în scurt timp un nou membru.
Cu toate că țări precum Muntenegru, Ucraina, Republica Moldova și Albania au făcut progrese importante, Bruxellesul ar putea introduce o serie de schimbări ample în procesul de aderare, ceea ce va implica o integrare europeană în etape, transmite Digi24.
Țările candidate se tem că aceste schimbări ar putea îngreuna și mai mult procesul de aderare. Multe dintre ele evită deja să introducă unele reforme nepopulare sau dificile pentru că nu mai au încredere în promisiunile Bruxellesului, în timp ce oficialii europeni îi critică pe liderii acestor state că nu adoptă legislația necesară.
În afară de Muntenegru și Albania, alte țări din Balcanii de Vest ce și-ar dori să adere la UE – Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina și Kosovo – au făcut foarte puține progrese în ultimii ani. În unele cazuri, ele au regresat.
În ciuda obstacolelor, însă, se simte că Uniunea Europeană trebuie să arate clar că este dispusă să accepte noi membri. „Este acum ori niciodată”, a spus Ilir Deda, un analist din partea Institutului pentru Științe Umane de la Viena.
Dacă Europa nu va acționa la timp, acest lucru va avea un „impact catastrofal, nu doar pentru țările candidate, ci și pentru UE”, a mai spus Deda. „Credibilitatea UE va fi afectată intern și la nivel global. Acel scenariu trebuie evitat cu orice preț.”
La un an după aderarea Croației în 2013, Jean-Claude Juncker, președintele de la acea vreme al Comisiei Europene, a spus că Bruxellesul va „lua o pauză de la extindere” pentru a procesa mai bine integrarea celor mai noi membri. Acea retorică s-a schimbat odată cu transformarea Chinei într-o superputere și după ce Rusia a invadat Ucraina, iar Donald Trump s-a întors la putere în SUA.
Muntenegru a îndeplinit cerințele pentru mai mult de jumătate din cele 33 de capitole de negociere pentru aderare. Ucraina și Moldova au deschis primele lor capitole în luna iunie, iar Albania a început să închidă primele ei capitole.
Islanda, care a aplicat pentru aderare în 2009, dar a abandonat procesul în 2015, organizează luna aceasta un referendum cu privire la reluarea tratativelor.Chiar și Norvegia ia în considerare aderarea la Uniunea Europeană.
„Extinderea nu mai este doar o cale pentru candidați să ne ajungă din urmă. Astăzi, este și o politică de securitate”, a spus Marta Kos, comisarul UE pentru extindere. „Este din ce în ce mai mult vorba despre cum putem noi, europenii, să lucrăm împreună în noile realități ale lumii în care trăim.”
Prin extindere, UE își „transformă arhitectura politică și de securitate pentru a crea o Europă capabilă să concureze cu alte puteri globale majore”.
Cazul Ucrainei este cel mai clar: forțele sale sunt printre cele mai numeroase, bine înarmate și experimentate, după mai bine de patru ani de război. Statele membre UE vor ca Ucraina și armata sa să facă parte din echipa Europei, nu să rămână la periferie, furioasă că a fost abandonată de aliații ei.
Toate acele beneficii vin, însă, și cu o serie de consecințe negative. Oficialii europeni recunosc că amploarea îngrijorărilor legate de corupție, independența justiției și alte valori fundamentale ale blocului comunitar pune Ucraina în situația în care nu i-ar fi fost acordat statutul de candidat oficial la aderare dacă nu ar fi fost invadată de Rusia.
Acea contradicție și cerința Kievului ca procesul său de aderare să fie accelerat, astfel încât anul viitor să poată intra în Uniunea Europeană ca parte a unui posibil acord de pace cu Rusia, au forțat Bruxellesul să considere adoptarea unui nou plan de extindere care să răspundă nevoilor de pe teren.
Un important diplomat UE a spus că Ucraina prezintă o dilemă complexă. „Nu poți aduce o țară cu 40 de milioane de oameni, care se află pe locul 104 pe lista globală a corupției, în UE. Ar fi o bătaie de joc la adresa întregului proiect.”
„Dar nici nu o poți lăsa în bătaia vântului. Toată lumea poate vedea că Ucraina va avea nevoie de ceva din partea noastră pentru a face lunga perioadă de așteptare pentru aderare mai ușor de digerat.”
În timp ce procesul de aderare a celorlalte țări din Balcanii de Vest întâmpină mari probleme, oficialii europeni speră că progresul făcut de Muntenegru va reprezenta un model de urmat și pentru ceilalți candidați. Muntenegru ar putea închide toate capitolele de negociere până la finalul anului, potrivit premierului Micheal Martin al Irlandei, țară ce deține președinția rotativă a Consiliului UE.
„Credem că putem să îi aducem într-un stadiu, mai mult sau mai puțin, de genul: ‘Europa, este rândul tău. Lăsăm Muntenegru să ni se alăture sau nu?’”, a mai spus Martin pentru FT. „Dacă am putea aduce Muntenegru [în UE], ar fi un semn tangibil pentru toți ceilalți că procesul funcționează.”
Totuși, naționalismul și rivalitățile care sunt puternic înrădăcinate în istoria acestei regiuni îi îngrijorează pe oficialii de la Bruxelles. O graniță UE care desparte Balcanii ar putea duce la diviziune și conflicte etnice.
Indiferent dacă statele candidate sunt pregătite să se alăture Uniunii Europene sau nu, mai rămâne, de asemenea, și întrebarea: Este UE pregătită să accepte noi membri?
Franța și Germania au venit inițial cu unele propuneri care ar oferi un model de integrare în etape, noile state membre având să primească mai multe beneficii în funcție de reformele pe care le implementează, în locul actualului sistem în care calitatea de membru este câștigată pe deplin atunci când întreg procesul este finalizat.
„Trebuie să evoluăm”, a spus și Kos. „Noi încă folosim metodologia care este aproape aceeași cu cea de acum 40 de ani, atunci când Spania și atunci când Spania și Portugalia s-au alăturat UE.”
Reacția țărilor candidate la noile propuneri a fost una mixtă. Kievul a refuzat, în mare, orice fel de compromis, în timp ce Belgradul a semnalat faptul că ar fi dispusă să accepte noile condiții.
„Dați-ne granițe deschise, dați-ne piața unică, nu avem nevoie de altceva”, a spus președintele sârb Aleksandar Vucic. „Și pentru a primi aceste lucruri, suntem pregătiți să ne aliniem politicilor europene, dar trebuie să primim ceva de la Europa.”
„Nu vrem să ni se spună că trebuie să îndeplinim toate cerințele și apoi vom decide dacă îți vom da ceva sau nu.”
Unii oficiali se tem că discuțiile despre procesul de extindere ar putea să amâne și mai mult aderarea actualelor țări candidate, într-un moment în care Europa nu își mai permite să aștepte.
Actualul proces „face exact ceea ce trebuie să facă: îi recompensează pe cei care își fac temele”, a spus Dimitar Keranov, cercetător din partea German Marshall Fund de la Berlin. „Extinderea nu este un cadou. Este un examen.”
Mulți observatori atât din UE, cât și din afara blocului comunitar consideră că lunile care au mai rămas din anul 2026 vor fi cele mai importante, din perspectiva extinderii, din ultimii 20-30 de ani.
Dacă Muntenegru va putea închide ultimele capitole de negociere, în timp ce membrii UE vor cădea de acord asupra reformelor care trebuie implementate pentru ca o Uniune Europeană mai mare să funcționeze cât mai bine, atunci va fi posibilă și o uniune mai puternică din punct de vedere geopolitic.
Dar dacă Bruxellesul se va împotmoli în discuțiile legate de cum ar trebui să arate și să se producă extinderea UE, țările care așteaptă să primească undă verde s-ar putea să își piardă răbdarea.
Acea situație ar putea fi exploatată de inamicii Europei. „În concluzie, dacă Europa nu este proactivă în Balcanii de Vest sau în vecinătatea ei, vor fi alții”, a spus Martin. „Alții vor manipula și vor denatura situația.”
