Republica Moldova se aliniază standardelor internaționale, iar în acest an, pilotează, pentru prima dată, testarea HPV ca metodă primară de screening pentru cancerul de col uterin în instituțiile medicale publice, anunță reprezentanții Ministerului Sănătății.

Se întâmplă în contextul în care prevenirea cancerului de col uterin evoluează continuu, iar recomandările internaționale plasează testarea pentru virusul papiloma uman (HPV) ca metodă primară de screening, datorită sensibilității sale superioare în depistarea leziunilor precanceroase.

În acest fel, mai multe țări aleg testarea HPV ca metodă principală, iar citologia (testul PAP) este folosită ulterior doar pentru examinarea suplimentară a femeilor cu rezultat pozitiv la HPV. Citologia a atins însă pragul de saturație: deși rămâne utilă, utilizarea ei izolată nu mai poate reduce semnificativ incidența cancerului cervical.

Republica Moldova are acum oportunitatea de a adopta această practică, prin pilotarea testului HPV în instituțiile medico-sanitare publice, inițiativă reglementată prin Ordinul nr. 941 din 21 octombrie 2025.

„Pe lângă beneficiile directe ale testării HPV, datele obținute în cadrul programului-pilot ne vor permite să calculăm costul per femeie testată, să evaluăm rata rezultatelor pozitive și volumul de investigații suplimentare necesare. Ulterior, aceste informații vor fi folosite pentru a compara eficiența modelului actual de screening cu cel bazat pe testarea pentru HPV. De asemenea, va fi analizată capacitatea sistemului de sănătate de a susține extinderea programului și impactul asupra bugetului național”, explică Doina Rotaru, șefa Direcției procurare servicii medicale din cadrul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM).

Raportul final privind cost-eficiența utilizării testului HPV va fi elaborat de Unitatea de coordonare a implementării screeningului de col uterin, în colaborare cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Pilotarea testării HPV a început în ianuarie 2026 și a inclus două tipuri de prelevare:

efectuată de personalul medical în instituțiile de asistență medicală primară;
autoprelevare (self-sampling), cu instruire la necesitate.

Acest proces reprezintă un pas important în modernizarea screeningului de col uterin în Republica Moldova. Un element nou al acestei etape este autoprelevarea probei, o metodă prin care femeia își poate recolta singură proba, în condiții simple și sigure, urmând instrucțiunile primite de la personalul medical.

Este prima experiență de acest fel în Republica Moldova, iar așteptările sunt ca această abordare să contribuie la creșterea încrederii femeilor în procesul de testare, precum și la o acceptare mai largă a screeningului. Autoprelevarea poate fi deosebit de utilă pentru femeile care, din diverse motive, nu ajung la medic sau nu participă regulat la metodele clasice de screening.

Această opțiune poate facilita accesul la testare pentru femeile din regiuni îndepărtate, din localități rurale unde nu există personal disponibil pentru prelevarea probelor, precum și pentru femeile care au un program de muncă foarte încărcat și nu reușesc să se prezinte la consultații în orele obișnuite. Totodată, metoda poate fi mai ușor acceptată de femeile care evită examinarea ginecologică din motive de disconfort, jenă, lipsă de timp sau experiențe anterioare neplăcute.

Cele 10 instituții medico-sanitare participante sunt: Asociația Medicală Teritorială Botanica (Chișinău); Centrul Medicilor de Familie Bălți și centrele de sănătate din orașele Soroca, Drochia, Ungheni, Orhei, Căușeni, Cahul, Comrat și Ceadîr-Lunga.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#institutii medicale #Ministerul Sănătății #Moldova

Ministerul Afacerilor de Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de declarații belicoase la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar, scrie Digi24.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat:
„În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces.

În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu.”

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert.

Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…>

La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul de la București a precizat la momentul respectiv:

„Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării.

Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.