Republica Moldova se aliniază standardelor internaționale, iar în acest an, pilotează, pentru prima dată, testarea HPV ca metodă primară de screening pentru cancerul de col uterin în instituțiile medicale publice, anunță reprezentanții Ministerului Sănătății.

Se întâmplă în contextul în care prevenirea cancerului de col uterin evoluează continuu, iar recomandările internaționale plasează testarea pentru virusul papiloma uman (HPV) ca metodă primară de screening, datorită sensibilității sale superioare în depistarea leziunilor precanceroase.

În acest fel, mai multe țări aleg testarea HPV ca metodă principală, iar citologia (testul PAP) este folosită ulterior doar pentru examinarea suplimentară a femeilor cu rezultat pozitiv la HPV. Citologia a atins însă pragul de saturație: deși rămâne utilă, utilizarea ei izolată nu mai poate reduce semnificativ incidența cancerului cervical.

Republica Moldova are acum oportunitatea de a adopta această practică, prin pilotarea testului HPV în instituțiile medico-sanitare publice, inițiativă reglementată prin Ordinul nr. 941 din 21 octombrie 2025.

„Pe lângă beneficiile directe ale testării HPV, datele obținute în cadrul programului-pilot ne vor permite să calculăm costul per femeie testată, să evaluăm rata rezultatelor pozitive și volumul de investigații suplimentare necesare. Ulterior, aceste informații vor fi folosite pentru a compara eficiența modelului actual de screening cu cel bazat pe testarea pentru HPV. De asemenea, va fi analizată capacitatea sistemului de sănătate de a susține extinderea programului și impactul asupra bugetului național”, explică Doina Rotaru, șefa Direcției procurare servicii medicale din cadrul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM).

Raportul final privind cost-eficiența utilizării testului HPV va fi elaborat de Unitatea de coordonare a implementării screeningului de col uterin, în colaborare cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Pilotarea testării HPV a început în ianuarie 2026 și a inclus două tipuri de prelevare:

efectuată de personalul medical în instituțiile de asistență medicală primară;
autoprelevare (self-sampling), cu instruire la necesitate.

Acest proces reprezintă un pas important în modernizarea screeningului de col uterin în Republica Moldova. Un element nou al acestei etape este autoprelevarea probei, o metodă prin care femeia își poate recolta singură proba, în condiții simple și sigure, urmând instrucțiunile primite de la personalul medical.

Este prima experiență de acest fel în Republica Moldova, iar așteptările sunt ca această abordare să contribuie la creșterea încrederii femeilor în procesul de testare, precum și la o acceptare mai largă a screeningului. Autoprelevarea poate fi deosebit de utilă pentru femeile care, din diverse motive, nu ajung la medic sau nu participă regulat la metodele clasice de screening.

Această opțiune poate facilita accesul la testare pentru femeile din regiuni îndepărtate, din localități rurale unde nu există personal disponibil pentru prelevarea probelor, precum și pentru femeile care au un program de muncă foarte încărcat și nu reușesc să se prezinte la consultații în orele obișnuite. Totodată, metoda poate fi mai ușor acceptată de femeile care evită examinarea ginecologică din motive de disconfort, jenă, lipsă de timp sau experiențe anterioare neplăcute.

Cele 10 instituții medico-sanitare participante sunt: Asociația Medicală Teritorială Botanica (Chișinău); Centrul Medicilor de Familie Bălți și centrele de sănătate din orașele Soroca, Drochia, Ungheni, Orhei, Căușeni, Cahul, Comrat și Ceadîr-Lunga.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#institutii medicale #Ministerul Sănătății #Moldova

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.