Cancelaria de Stat susține că procesul de amalgamare voluntară a localităților se desfășoară în baza cadrului legal și a deciziilor autorităților locale. Instituția afirmă că orice caz de presiune asupra primarilor sau consilierilor locali trebuie documentat și sesizat autorităților competente, transmite IPN. Reacția vine după ce Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a acuzat autoritățile că fac presiuni asupra aleșilor locali pentru a susține reforma administrativ-teritorială.

Într-o reacție publică, Cancelaria de Stat precizează că procesul este reglementat de Legea nr. 225/2023 și Hotărârea Guvernului nr. 925/2023. Totodată, instituția precizează că termenul de 31 iulie pentru etapa actuală de consultări a fost stabilit și comunicat încă de la începutul anului.

Potrivit Cancelariei, autoritățile locale au avut timpul necesar pentru a analiza opțiunea amalgamării, a consulta comunitățile și a adopta decizii. Guvernul a oferit, pe parcursul procesului, suport tehnic și metodologic pentru primării, mai precizează instituția.

De asemenea, Cancelaria de Stat susține că peste 85% dintre primăriile vizate sunt implicate în proces, iar mai mult de 175 au adoptat deja deciziile finale. În același timp, în cadrul reformei ar fi fost aprobate peste o mie de decizii ale consiliilor locale, iar sute de primari ar fi solicitat asistență din partea executivului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

CALM a contestat modul în care este promovată reforma administrativ-teritorială, susținând că termenul de 31 iulie pentru amalgamarea voluntară a localităților este folosit pentru a exercita presiuni asupra aleșilor locali. Într-o scrisoare adresată conducerii țării, procurorului general și directorului SIS, organizația a cerut verificarea modului în care se desfășoară procesul.

#amalgamare voluntara #Cancelaria de stat #localitati

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a refuzat inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese în privința primarului general al municipiului Chișinău, Ion Ceban. Decizia a fost luată după o sesizare în care se reclama că edilul ar fi încheiat mai multe contracte de împrumut cu angajați ai Primăriei.

Sesizarea a fost depusă la ANI în data de 6 august și viza relațiile patrimoniale dintre Ceban și mai mulți colegi de serviciu. Autorul sesizării a susținut că acestea ar putea genera un interes personal pentru primar și i-ar putea afecta imparțialitatea în luarea deciziilor care îi vizează pe subalternii săi.

În cadrul verificării prealabile, inspectorul de integritate a solicitat Primăriei Chișinău informații și acte relevante, inclusiv contractele de împrumut și actele administrative emise de Ceban în raport cu persoanele indicate în sesizare.

În urma verificărilor, ANI a constatat că nu există dovezi privind un interes personal, material sau nematerial al lui Ion Ceban care să fi influențat sau să poată influența exercitarea imparțială și obiectivă a atribuțiilor de primar.

Autoritatea precizează că simpla existență a unei relații de subordonare între primar și un angajat, precum și încheierea unui contract de împrumut între două persoane fizice, nu constituie, prin ea însăși, un conflict de interese. Pentru existența unui asemenea conflict trebuie să existe o legătură între interesul personal și exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Astfel, ANI a stabilit că nu există aparența unei încălcări a regimului juridic al conflictelor de interese și a dispus refuzul inițierii controlului în privința lui Ion Ceban.

Este al doilea caz recent în care ANI refuză inițierea unui control în privința primarului. În august, Autoritatea a respins o sesizare prin care se solicita verificarea sursei banilor folosiți de Ceban pentru plata litigiilor și procedurilor judiciare legate de interdicția de a intra pe teritoriul României.

În explicațiile oferite ANI, Ceban a declarat că banii provin dintr-un împrumut acordat de sora sa. Autoritatea a analizat declarația de avere și interese personale a edilului pentru anul 2025, în care acesta a indicat un împrumut de 31.000 de euro, precum și plata unor servicii juridice în valoare de 188.225 de lei românești, efectuată la 22 iulie 2025. ANI a constatat că veniturile persoanei care i-a acordat împrumutul puteau acoperi „cu ușurință” suma împrumutată lui Ceban.