Cancelaria de Stat susține că procesul de amalgamare voluntară a localităților se desfășoară în baza cadrului legal și a deciziilor autorităților locale. Instituția afirmă că orice caz de presiune asupra primarilor sau consilierilor locali trebuie documentat și sesizat autorităților competente, transmite IPN. Reacția vine după ce Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a acuzat autoritățile că fac presiuni asupra aleșilor locali pentru a susține reforma administrativ-teritorială.

Într-o reacție publică, Cancelaria de Stat precizează că procesul este reglementat de Legea nr. 225/2023 și Hotărârea Guvernului nr. 925/2023. Totodată, instituția precizează că termenul de 31 iulie pentru etapa actuală de consultări a fost stabilit și comunicat încă de la începutul anului.

Potrivit Cancelariei, autoritățile locale au avut timpul necesar pentru a analiza opțiunea amalgamării, a consulta comunitățile și a adopta decizii. Guvernul a oferit, pe parcursul procesului, suport tehnic și metodologic pentru primării, mai precizează instituția.

De asemenea, Cancelaria de Stat susține că peste 85% dintre primăriile vizate sunt implicate în proces, iar mai mult de 175 au adoptat deja deciziile finale. În același timp, în cadrul reformei ar fi fost aprobate peste o mie de decizii ale consiliilor locale, iar sute de primari ar fi solicitat asistență din partea executivului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

CALM a contestat modul în care este promovată reforma administrativ-teritorială, susținând că termenul de 31 iulie pentru amalgamarea voluntară a localităților este folosit pentru a exercita presiuni asupra aleșilor locali. Într-o scrisoare adresată conducerii țării, procurorului general și directorului SIS, organizația a cerut verificarea modului în care se desfășoară procesul.

#amalgamare voluntara #Cancelaria de stat #localitati

Președinta Maia Sandu și premierul României, Luca Niculescu, au discutat la Chișinău despre proiectele comune de infrastructură, securitatea regională și cooperarea dintre cele două state. Șefa statului a menționat că Republica Moldova și România vor intensifica schimbul de informații și cooperarea în domeniul apărării aeriene, pe fondul amenințărilor generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Într-o postare pe rețelele sociale, Maia Sandu a precizat că discuțiile au vizat dezvoltarea liniilor electrice, a drumurilor și podurilor, a căii ferate și a punctelor de trecere a frontierei. Obiectivul este ca oamenii să călătorească mai ușor între cele două țări, să petreacă mai puțin timp la frontieră, iar energia să devină mai sigură și mai accesibilă.

Un alt subiect abordat a fost cooperarea economică. Potrivit președintei, capitalul românesc este prezent în Republica Moldova, iar cel moldovenesc activează în România, cele două economii fiind conectate prin mii de companii și locuri de muncă de pe ambele maluri ale Prutului.

În ceea ce privește securitatea, Maia Sandu a atras atenția asupra riscurilor generate de războiul din Ucraina, inclusiv de dronele și rachetele care încalcă spațiul aerian al ambelor state. Președinta a condamnat și atacurile Rusiei asupra navelor civile din Marea Neagră, inclusiv în apele teritoriale ale României, despre care a spus că pun în pericol vieți omenești și comerțul din regiune.

În acest context, Republica Moldova și România vor intensifica schimbul de informații, mecanismele de avertizare timpurie și cooperarea pentru identificarea și aplicarea celor mai eficiente soluții de apărare aeriană.

Maia Sandu a reiterat că Republica Moldova contează pe sprijinul României în procesul de aderare la Uniunea Europeană și a subliniat că o Moldovă democratică, liberă și ancorată în UE va fi un partener de încredere și un factor de stabilitate în regiune.

Președinta i-a mulțumit premierului român pentru angajamentul de a continua proiectele comune și i-a urat succes în mandat.