Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) își consolidează poziția de principal motor al economiei Republicii Moldova. În 2025, acestea au realizat 73,4% din veniturile din vânzări la nivel național, au asigurat 71,6% din locurile de muncă din sectorul întreprinderilor și au obținut un profit înainte de impozitare de 53,2 miliarde de lei, cu peste 26% mai mare decât în anul precedent, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), scrie bani.md.

Potrivit statisticii oficiale, în Republica Moldova activau 74,4 mii de IMM-uri, reprezentând 99,7% din totalul întreprinderilor. Doar 0,3% dintre companii sunt întreprinderi mari.

În 2025, IMM-urile au generat 563,3 miliarde de lei venituri din vânzări, cu 17,5% mai mult decât în 2024. Ponderea acestora în cifra totală de afaceri a economiei a urcat de la 71,7% la 73,4%, semn că firmele mici și mijlocii câștigă teren inclusiv în raport cu marile companii.

Numărul mediu anual de salariați din sector a crescut la 393 de mii de persoane, cu peste 8.000 de angajați mai mult decât în 2024. Astfel, aproape șapte din zece salariați din economia reală lucrează într-o întreprindere mică sau mijlocie.

Venitul mediu din vânzări per angajat a ajuns la 1,43 milioane de lei, în creștere cu 15,1% într-un singur an. Totodată, venitul mediu al unei IMM a urcat la 7,6 milioane de lei, cu 8,6% peste nivelul din 2024.

Profitul înainte de impozitare al IMM-urilor a crescut de la 42 miliarde la 53,2 miliarde de lei, ceea ce reprezintă un avans de aproape 11,2 miliarde de lei într-un singur an.

Cea mai mare creștere a fost înregistrată în agricultură, unde profitul s-a triplat, de la 1,4 miliarde la 4,4 miliarde de lei. Creșteri au fost consemnate și în domeniul tranzacțiilor imobiliare, unde profitul a urcat la 5,4 miliarde de lei, precum și în construcții, unde acesta a ajuns la 4,8 miliarde de lei.

Comerțul rămâne principalul domeniu de activitate al IMM-urilor. Aproape 31% dintre întreprinderile mici și mijlocii activează în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, sector care generează aproape 253 de miliarde de lei, echivalentul a 45% din veniturile totale ale IMM-urilor.

Un alt indicator este creșterea numărului de companii din domeniul energiei. Numărul IMM-urilor care activează în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă caldă a crescut cu 26,1% într-un singur an, cel mai ridicat ritm dintre toate ramurile economiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#întreprinderi mici și mijlocii #Moldova

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.