Fostul premier Ion Chicu a venit cu un șir de acuzații în adresa guvernului Natalia Gavrilița, precum că a ruinat programul „Prima Casă” și că foarte multe familii sunt sufocate de plățile dobânzilor la credite după revizuirea ratelor bancare. Economistul de la Expert – Grup Stas Madan susține că Ion Chicu manipulează și induce lumea în eroare cu informații false, scrie Bani.md.

Una din afirmațiile unui fost prim-ministru este că „urmare a deciziei inumane a guvernului actual, adoptate in decembrie 2021 prin HG 482, băncile comerciale iau anual de la acele 8 mii de familii – beneficiari ai programului Prima Casă, cu 45 mln. de lei mai mult.

„Nu am crezut că o persoană care a deținut așa o funcție înaltă în stat poate să mintă cu așa nonșalanță pe lucruri absolut evidente. După cum puteți vedea din prima imagine cu textul HG acolo scrie clar negru pe alb că: Mărimea marjei maxime se aplică în privința contractelor de credit încheiate începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri”, susține Stas Madan.

Economistul a explicat că, prin urmare, afirmația de mai sus a unui fost prim-ministru este un FALS, întrucât ea este valabilă doar pentru contractele de credit încheiate de la începutul acestui an, care nu depășesc câteva sute de credite, iar pe 7 553 de beneficiari a Prima Casă care au contractat creditul până la 31 decembrie 2021 această HG în general nu-i afectează.

Cel mai penibil, după cum afirmă Stas Madan, e că fostul prim-ministru a recomandat actualului guvern mai multe măsuri de urgență pe care să le ia pentru Programul Prima Casă, iar chiar prima sună în felul următor:

„Revedeți de urgență mărimea marjei bancare, pe care ați majorat-o absolut neîntemeiat la 29 decembrie 2021 prin HG 482. De ce ați majorat această marjă bancară până la 3%, adică ați majorat câștigul băncilor de la acest program cu tocmai 50%? Oare nu le ajung miliardele de lei câștigate de când sunteți voi la putere din împrumuturile acordate statului? Deci, de urgență, modificați această HG și reveniți la marja existentă în 2021”.

Potrivit acestuia, amuzant e că Guvernul actual nu a majorat marja maximă aplicabilă de bănci, ci doar a MENȚINUT-O la nivelul anului 2021, iar cel care a majorat marja maximă a băncilor de la 2 la 3% este chiar…Guvernul Chicu. În a doua imagine vedeți textul HG a guvernului Chicu.

„Și interesant este că majorarea la 3%, apoi menținerea acestei rate maxime la 3% a fost un fapt necesar și explic simplu de ce. În anul 2020 după ce Guvernul a redus marja maximă a băncilor în Prima Casă de la 3 la 2%, băncile au început să renunțe la acest Program. Bineînțeles, nu au declarat deschis asta, dar au început a restrânge perioada maximă de acordare a creditelor până la maxim 7-10 ani, ceea ce evident îl făcea neatractiv pentru potențialii beneficiari. Băncile au recurs la acest gest, deoarece rentabilitatea acestui produs pentru ele era mult mai mică comparativ cu creditele imobiliare standard acordate. Anume după ce s-a revenit la marja maximă de 3%, băncile au început iar să extindă perioada maximă de acordare a creditelor prin Prima Casă până la 20-25 de ani”, a explicat Stas Madan.

Și este evident că dacă ai de întors să zicem 500 mii lei pe 10 ani la o rată de 9% este mult mai puțin accesibil pentru o familie decât 500 mii lei la o rată de 10%, dar întinși pe o perioadă de 20 de ani.

#expert #Ion Chicu #Prima Casă

Bărbatul moldovean din Italia care și-a ucis fosta iubită, o tânără de origine ucraineană, și i-a ascuns ulterior cadavrul într-o valiză, a fost condamnat în apel la închisoare pe viață, după ce primise inițial o pedeapsă de 20 de ani de detenție. Judecătorii au stabilit că omorul a fost pregătit în zilele anterioare și au reținut circumstanța agravantă a premeditării, scrie Rotalianul.

Din cele relatate de ziarul Il Giorno, care prezintă motivarea într-un articol din 17 septembrie 2026, reiese că Dumitru Stratan, în prezent în vârstă de 37 de ani, a primit pedeapsa pe viață prin hotărârea pronunțată la data de 22 aprilie de Curtea cu Jurați de Apel din Brescia. Președinta completului, Eliana Genovese, explică decizia într-un document de 110 pagini.

Prima instanță, Curtea cu Jurați din Mantova, îl condamnase pentru omor intenționat și ascunderea cadavrului, apreciind că uciderea Yanei Malaiko fusese comisă în urma unui impuls de moment. Analiza din apel a dus însă la o concluzie diferită: atacul nu fusese improvizat.

Despărțirea și amenințarea de dinaintea crimei

Yana Malaiko, o ucraineancă de 23 de ani, locuia temporar la Cristina Stratan, sora fostului ei iubit, pentru care lucra ca barmaniță într-un local din Castiglione delle Stiviere, provincia Mantova. După încheierea relației cu Dumitru, cunoscut și ca Dima, tânăra începuse o relație cu Andrei Cojocaru, un tânăr rezident în localitatea Medole.

Cu cinci zile înaintea omorului, la 15 ianuarie 2023, Stratan o amenințase, bănuind că avea un alt partener: „Trebuie să pleci din Castiglione, pentru că, dacă este cineva pe care îl cunosc, te omor”.

În interpretarea judecătorilor, prin aceste cuvinte bărbatul încerca totodată să-i impună plecarea ca posibilă cale de scăpare. Hotărârea tinerei de a-și urma propria decizie a fost urmată de conturarea planului prin care Stratan voia să răzbune ceea ce considera o „dezonoare”.

Omorul s-a produs în noaptea de 19 spre 20 ianuarie 2023, într-un apartament din Castiglione delle Stiviere, provincia Mantova. Locuința se afla într-un bloc mare din piazzale Resistenza, cunoscut drept „zgârie-nori”.

Pregătirile analizate de instanță

Motivarea indică șapte elemente în sprijinul premeditării, urmărind atât acțiunile dinaintea atacului, cât și conduita ulterioară a condamnatului.

Pe lângă amenințare, judecătorii au analizat intervențiile lui Stratan asupra camerelor din lifturi. Bărbatul încercase să le scoată din funcțiune, fără să știe că dispozitivele erau false și fuseseră montate doar pentru descurajare.

În seara de 18 ianuarie, acesta intrase și ieșise de șapte ori prin zona lifturilor și a holului de acces. Instanța a apreciat că studia traseul pe care urma să transporte cadavrul. Tot în acea zi își resetase telefonul mobil.

Pentru a o aduce pe Yana în apartament, Stratan s-a folosit de atașamentul ei față de cățelul Bulka. I-a spus, în mod mincinos, că animalul nu se simțea bine.

Ajunsă în locuință, tânăra a fost lovită în zona feței și a capului, apoi sufocată, posibil cu o pernă. Autopsia a evidențiat „leziuni multiple de natură hematică” și a stabilit drept cauză a decesului o „asfixie mecanică violentă”.

Stratan a înghesuit trupul într-o valiză cu rotile și l-a transportat cu un Mercedes SLK. Cadavrul a fost ascuns sub o grămadă de lemne și frunziș, într-o zonă rurală cu deșeuri dintre Castiglione și Lonato del Garda. Descoperirea a avut loc abia în după-amiaza de 1 februarie.

Lopata din mașină și comportamentul de după omor

Un alt element analizat a fost lopata găsită în automobilul rămas împotmolit. Judecătorii au explicat semnificația acesteia în motivare:

„Este clar că Stratan trebuia să o folosească pentru a săpa o groapă în care să pună apoi cadavrul Yanei, dar «pățania» cu noroiul în care rămăsese blocată mașina îi dăduse planurile peste cap. Ceea ce contează însă este că, în mod cert, nu putea să-și fi procurat lopata în acea dimineață, ci trebuia să o fi pregătit cel puțin cu o zi înainte: un indiciu suplimentar că uciderea tinerei nu a fost improvizată, ci concepută și pregătită în zilele precedente”.

Instanța a remarcat și calmul neobișnuit al bărbatului după crimă, în contrast cu agitația manifestată anterior. Pentru judecători, această schimbare corespundea comportamentului unei persoane care își dusese planul la capăt.

Descris în hotărâre ca fiind „așezat comod, fumând o țigară”, Stratan i-a mărturisit unui prieten: „Am omorât-o pe Boni”, folosind porecla Yanei. A adăugat apoi: „Am făcut o tâmpenie”.

Judecătorii au subliniat lipsa remușcărilor

Motivarea insistă asupra refuzului de a ajuta la găsirea tinerei și asupra atitudinii față de familia acesteia:

„Nu a colaborat niciodată la investigațiile pentru găsirea trupului tinerei, păstrând tăcerea timp de zece zile, iar chiar și după descoperirea cadavrului negase că el îl pusese în valiză, negase că el trimisese mesajul de pe telefonul Yanei după moartea ei.

Nu s-a observat niciodată la inculpat nici cea mai mică urmă de căință și nici de regret manifestat inclusiv față de rudele victimei foarte tinere, cu care, de altfel, locuise trei ani și pe care, după propriile afirmații, o iubise”.

În concluzia lor, magistrații au descris astfel gravitatea faptelor:

„Fapta a fost comisă cu o brutalitate și o înverșunare ieșite din comun, după cum demonstrează starea în care a fost găsită Yana, iar însăși modalitatea crudă de ucidere, prin asfixiere, strangulare și sufocare, chiar nu merită nicio circumstanță atenuantă, ci indică o insensibilitate totală și o răceală sufletească ce lasă fără cuvinte”.

Propunere legislativă susținută de avocatul părinților

Cazul Yanei se află și în centrul unui demers pentru modificarea legislației penale. Angelo Lino Murtas, avocatul care îi reprezintă ca părți civile pe părinții tinerei, a înaintat o propunere împreună cu Asociația Y.A.N.A. — You Are Not Alone — și Asociația „Pamela Mastropietro”.

Inițiativa a fost adusă în atenția publicului inclusiv la manifestația „Lacrime furenti”, organizată la Roma la 15 octombrie 2025, cu participarea părinților mai multor victime ale femicidului.

Propunerea urmărește introducerea în articolul 577 din Codul penal a unei noi circumstanțe agravante, care să atragă închisoarea pe viață atunci când autorul, după omor, „a dezmembrat, a jupuit sau a profanat în orice alt mod cadavrul victimei ori l-a ascuns”.

Scopul este ca asemenea acțiuni, sancționate în prezent separat, să constituie o agravantă specifică a omorului. Inițiatorii invocă și o diferență privind administrarea probelor: stabilirea premeditării presupune verificarea unor elemente subiective și temporale adesea complexe, în timp ce dezmembrarea, profanarea sau ascunderea trupului sunt fapte materiale care pot fi constatate obiectiv.